Record al exporturilor de grâu! Grosul livrărilor au ajuns în România. Firma fratelui Irinei Vlah, în top trei

29 Iul. 2024, 11:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2024, 11:41 // Actual //  bani.md

Prima jumătate a anului 2024 a înregistrat volume de export de grâu extrem de ridicate, fiind cele mai mari din ultimii 4 ani, dacă comparăm cu perioadele similare din 2021 până în 2024. Datele arată că, în 2023, exportul de porumb a fost de peste 1,13 milioane de tone, dar în prima jumătate a anului 2024, exportul de grâu a atins 550 de mii de tone, ceea ce reprezintă 48,5% din volumul total din 2023 și 172% din perioada similară a anului 2023, poptrivit datelor lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În perioada ianuarie-iunie 2024, exporturile au fost mai mari în fiecare lună comparativ cu ultimii 4 ani. Acest volum neobișnuit de mare de exporturi pentru primul semestru se explică prin faptul că producătorii așteptau o recoltă foarte bună de cereale de primă grupă în acest an, bazându-se pe condițiile meteorologice favorabile și precipitațiile abundente care ar fi trebuit să ducă la o productivitate ridicată. Totuși, conform previziunilor actuale din perioada recoltei, productivitatea va fi mult mai mică – până la 1 milion de tone.

„Prețurile de realizare în acest an sunt cele mai mici din ultimii 4 ani. Se poate presupune că acestea vor crește în a doua jumătate a anului, având în vedere așteptările nejustificate de la recolta din 2024. Graficul de mai jos arată clar că nivelul prețurilor la grâu a scăzut semnificativ, ceea ce va avea consecințe grave pentru producători, deoarece la costurile ridicate actuale de producție și la productivitatea scăzută, există riscul ca nivelul actual al prețurilor să nu acopere toate cheltuielile”, susține Rija.

Printre companiile exportatoare au avut loc câteva schimbări – în prima jumătate a anului, pe primul loc se află compania Rusagro cu un volum de 90,7 mii de tone, care în ultimii ani nu s-a remarcat prin volume mari de export de grâu. Pe locul doi se află compania Orom-Impex cu un volum de 64,5 mii de tone, iar pe locul trei compania Demir Agro (n.a firma fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, cu o cotă de 6%), care a exportat 38,2 mii de tone.

Direcția prioritară pentru export în prima jumătate a anului 2024 a fost România, deoarece această țară este în prezent cel mai bun hub de transport pentru exportul cerealelor din Moldova către țările europene. Ponderea exportului de grâu în România reprezintă 65% din totalul exporturilor. Având un lanț logistic bine dezvoltat, procese bine stabilite și relații stabile cu cumpărătorii din Europa, România este principalul cumpărător de cereale din Moldova. Graficul de mai jos demonstrează că România ocupă poziții de lider la export deja de 3 ani.

„Indicatorii record ai exportului pentru primul semestru al anului 2024 pot avea de fapt consecințe nefavorabile pentru producătorii de cereale și economia Moldovei în general. În primul rând, așa cum s-a menționat mai sus, prețurile de realizare au fost semnificativ mai mici, ceea ce înseamnă că veniturile producătorilor au scăzut considerabil. Deși exportul pentru cele 6 luni din 2024 a fost mai mare cu 72% decât în perioada similară din 2023, veniturile au crescut doar cu 26% – veniturile din vânzări în 2024 au fost de 1,86 miliarde de lei, iar în 2023 au fost de 1,47 miliarde de lei”, mai spune Rija.

În al doilea rând, având în vedere că așteptările de la recolta din 2024 nu se vor materializa, se va resimți un deficit de grâu pentru export, deoarece din recolta adunată, aproximativ 700 de mii de tone vor fi destinate consumului intern. Asta înseamnă că este puțin probabil ca exportul pentru întregul an 2024 să depășească exportul din 2023.

Nu există, de asemenea, premise pentru așteptări mari de creștere a prețurilor, deoarece recolta din 2024 este de o calitate inferioară comparativ cu anii precedenți din cauza proporției mari de grâu furajer, și nu alimentar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.