Moldova lovită de taxe usturătoare la exportul de ciment în Ucraina: Beneficiarul surpriză, oligarhul Kolomoisky

În 2019, autoritățile ucrainene au adoptat decizia de a aplica taxe antidumping de 94,46% asupra importurilor de ciment din Moldova, Rusia și Belarus. Această măsură a fost criticată dur, considerându-se că prejudiciază producătorii moldoveni și reduce veniturile bugetului public al Republicii Moldova.

„Introducerea acestor taxe a eliminat concurența străină și a permis celor patru mari grupuri industriale ucrainene să domine 95% din piața de ciment, lăsând doar o mică parte producătorilor turci, care ulterior au fost și ei excluși prin măsuri similare. Printre beneficiarii acestei situații se numără controversatul oligarh ucrainean Ihor Kolomoisky. Conform investigațiilor, compania Ivano-Frankivsk Cement, deținută oficial de o societate elvețiană cu Mykola Kruts ca beneficiar final, și filiala ucraineană a Heidelberg Cement, cumpărată de investitorul Igor Mazepa, au avut legături cu Kolomoisky. Momentul instituirii taxelor antidumping a coincis suspect cu achizițiile acestuia, constată o analiză a Marinei Soloviova de la Expert-Grup.

Presa internațională a relatat despre Kolomoisky, cetățean al Israelului și Ciprului, fiind acuzat de fraudă bancară în SUA și ulterior sancționat prin interzicerea accesului în această țară. În 2023, Kolomoisky a fost arestat în Ucraina pentru spălare de bani și fraudă, dar afacerile sale continuă să fie protejate.

Monopolizarea pieței de ciment în Ucraina nu afectează doar consumatorii, ci și bugetul public, prin majorarea costurilor programelor de investiții capitale. Aceasta subminează planurile de reconstrucție a Ucrainei după război.

„Autoritățile moldovenești sunt îndemnate să inițieze un proces oficial de soluționare a disputei conform procedurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Nu se recomandă măsuri de răspuns prin creșterea taxelor la importul de produse ucrainene, deoarece ar afecta consumatorii moldoveni. Totuși, eliminarea taxei antidumping impuse de Ucraina trebuie obținută”, susține Soloviova.

Exportul de ciment din Moldova în Ucraina a fost semnificativ în 2019, constituind între 64,4 mii tone (date Moldova) și 124,3 mii tone (date Ucraina), dar reprezentând doar 0,6%-1,2% din consumul național de ciment în Ucraina. Astfel, este puțin probabil ca importurile moldovenești să fi cauzat vreun prejudiciu semnificativ industriei ucrainene.

Economista Expert Grup recomandă Guvernului Republicii Moldova să demonstreze hotărârea de a-și apăra interesele comerciale și de a combate orice bariere nejustificate, consolidând astfel încrederea în integritatea și transparența sistemului său economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ciment #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.