Moldovenii cu panouri fotovoltaice suplimentare rămân cu buza umflată: Remunerația e limitată la capacitatea instalată

Dacă un prosumator își instalează panouri fotovoltaice în limita plafonului individual de capacitate, acesta nu va avea nevoie de aviz de racordare. Totodată, prosumatorii vor putea instala centrale electrice ce depășesc limita prevăzută în contractul cu furnizorul, însă vor fi remunerați pentru energia livrată în rețea doar în limita acestei capacități, echivalente cu consumul propriu, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-o conferință de presă care a făcut referire la proiectul de modificare a legii privind promovarea surselor de energie regenerabilă (SER) a fost aprobat săptămâna aceasta de Parlament în lectură finală.

Totodată, potrivit lui Parlicov, va fi facilitată funcționarea comunităților energetice locale, prin faptul că energia electrică produsă într-o anumită locație va putea fi consumată de membrii comunității în mai multe locuri de consum.

„Aceste prevederi se vor aplica și în cazul prosumatorilor beneficiari ai mecanismului de facturare netă, inclusiv agricultorilor care își vor putea instala panouri și alimenta multiple utilaje situate în locații diferite – frigider, pompe de irigare, birouri, etc. Totodată, vor beneficia de aceste modificări și autoritățile publice locale, care pot instala panouri fotovoltaice și alimenta multiple clădiri publice – grădiniță, școală, punct medical, primărie, etc De asemenea, din comunități energetice vor putea face parte asociații de coproprietari în condominiu, Grupuri de Acțiune Locală, Asociații de Dezvoltare Intercomunitară”, a punctat Parlicov.

Amendamentele la lege obligă furnizorii serviciului universal să încheie contracte cu comunitățile energetice și să procure excesul de energie electrică produsă la prețul mediu de închidere a pieței pentru ziua următoare în perioada de facturare. În același timp, profitul eventual obținut va putea fi utilizat de comunitățile energetice doar pentru dezvoltare, fără a putea plăti dividende. Totodată, la propunerea Ministerului Energiei, inclusă în politica fiscală pentru anul 2025, aceste venituri ale prosumatorilor sau ale comunităților energetice nu vor fi impozitate.

„Dezvoltarea comunităților energetice, membri ale cărora pot fi atât autorități publice locale, cât și agenți economici sau persoane fizice, va permite reducerea costurilor pentru acoperirea consumului propriu al membrilor acestora”, potrivit lui Parlicov.

De asemenea, Guvernul va impune obligații de serviciu public operatorilor de sistem, astfel încât aceștia să acorde prioritate în procesul de racordare la rețea anume producătorilor mari de energie regenerabilă, care vor câștiga licitațiile. Această măsură va contribui la prevenirea blocării capacităților rețelei, va stimula dezvoltarea proiectelor din surse regenerabile și desfășurarea cu succes a primelor licitații de energie regenerabila în Republica Moldova. În același scop, Ministerul Energiei urmează să inițieze modificarea legii energiei electrice, pentru a introduce garanții financiare pentru companiile care vor cere aviz de racordare la capacități mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#panouri #sistem #Energie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.