Vacile subvenționate dau mai mult lapte, dar tot nu acoperă consumul intern

Datorită plăților directe de subvenționare în sectorul zootehnic al Moldovei, volumul de lapte de vacă subvenționat de autorități a crescut cu aproape 45% pe parcursul anului, de la 29.000 tone în 2022 la peste 42.000 tone în 2023. Cantitatea, împreună cu gospodăriile casnice, acoperă doar jumătate din necesar.

În același timp, numărul de bovine subvenționate a crescut de la 5.100 în 2021 la peste 17.400 în 2022. Aceste rezultate arată că plățile subvenționate direcționate în mod corespunzător aduc beneficii semnificative sectorului zootehnic, iar impactul măsurilor anterioare de subvenționare este semnificativ. Ministerul Agriculturii a îndemnat proprietarii de animale de fermă să se înscrie la cel de-al treilea apel pentru plăți directe în sectorul zootehnic.

Ministerul Agriculturii a reamintit că este posibil să se solicite plăți directe din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pe cap de animal – pentru fiecare junincă, mioară, capră în vârstă de peste 3 luni și junincă în vârstă de peste 12 luni; pentru fiecare mânz și iapă. Există, de asemenea, plăți directe pentru fiecare kilogram de lapte de vacă, oaie sau capră. Cererile vor fi acceptate până la 13 septembrie pentru cererile de plăți pentru cap de animal, iar pentru plățile directe pe kilogram de lapte produs în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, cererile vor fi acceptate până la 23 august. Cererile trebuie depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.

Plățile sunt asigurate din Fondul Național pentru Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, a cărui valoare se ridică în acest an la 1,6 miliarde de lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producția de lapte în întreprinderile agricole a crescut cu 15,1% în anul 2023. Pe de altă parte, în gospodăriile casnice, de unde vine cea mai mare cantitate, a scăzut cu 6,4%. În consecință, întreaga producție s-a redus cu 3,4%.

Deși producția de lapte a crescut în fermele mari, Republica Moldova consumă anual peste 500.000 de tone de lapte. Fermele au produs anul trecut 43.300 de tone (8% din consum), iar gospodăriile casnice – 218.000 de tone (peste 40% din consum). Astfel, producția internă nu reușește să acopere necesarul de consum al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.