Vacile subvenționate dau mai mult lapte, dar tot nu acoperă consumul intern

Datorită plăților directe de subvenționare în sectorul zootehnic al Moldovei, volumul de lapte de vacă subvenționat de autorități a crescut cu aproape 45% pe parcursul anului, de la 29.000 tone în 2022 la peste 42.000 tone în 2023. Cantitatea, împreună cu gospodăriile casnice, acoperă doar jumătate din necesar.

În același timp, numărul de bovine subvenționate a crescut de la 5.100 în 2021 la peste 17.400 în 2022. Aceste rezultate arată că plățile subvenționate direcționate în mod corespunzător aduc beneficii semnificative sectorului zootehnic, iar impactul măsurilor anterioare de subvenționare este semnificativ. Ministerul Agriculturii a îndemnat proprietarii de animale de fermă să se înscrie la cel de-al treilea apel pentru plăți directe în sectorul zootehnic.

Ministerul Agriculturii a reamintit că este posibil să se solicite plăți directe din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pe cap de animal – pentru fiecare junincă, mioară, capră în vârstă de peste 3 luni și junincă în vârstă de peste 12 luni; pentru fiecare mânz și iapă. Există, de asemenea, plăți directe pentru fiecare kilogram de lapte de vacă, oaie sau capră. Cererile vor fi acceptate până la 13 septembrie pentru cererile de plăți pentru cap de animal, iar pentru plățile directe pe kilogram de lapte produs în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, cererile vor fi acceptate până la 23 august. Cererile trebuie depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.

Plățile sunt asigurate din Fondul Național pentru Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, a cărui valoare se ridică în acest an la 1,6 miliarde de lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producția de lapte în întreprinderile agricole a crescut cu 15,1% în anul 2023. Pe de altă parte, în gospodăriile casnice, de unde vine cea mai mare cantitate, a scăzut cu 6,4%. În consecință, întreaga producție s-a redus cu 3,4%.

Deși producția de lapte a crescut în fermele mari, Republica Moldova consumă anual peste 500.000 de tone de lapte. Fermele au produs anul trecut 43.300 de tone (8% din consum), iar gospodăriile casnice – 218.000 de tone (peste 40% din consum). Astfel, producția internă nu reușește să acopere necesarul de consum al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.