VIDEO Calea Letoniei spre Uniunea Europeană. Cum a devenit Letonia granița estică a UE

La 1 mai 2004, Letonia aderă la Uniunea Europeană, în decembrie 2007 aderă la spațiul Schengen, iar în 2014 a aderat la zona euro. În prezent, Letonia a devenit granița estică a Uniunii Europene și un punct de tranzit foarte frecventat și aglomerat datorită porturilor sale fără gheață, căilor ferate și aeroportului din Riga. Capitala țării este de fapt și centru politic, economic și cultural, iar asta pentru că mai mult de o treime din populația Letoniei (peste 700.000 de persoane) trăiește și lucrează la Riga.

După aderarea la UE, ţara s-a dezvoltat vertiginos. A reuşit să atragă investiții străine directe care au atins aproape 10 miliarde de euro. Drept rezultat, s-a îmbunătățit considerabil viața oamenilor.

Letonia a organizat un referendum privind aderarea țării la marea comunitate europeană în 2003, iar cea mai mare parte a cetăţenilor au spus un „Da” ferm eurointegrării. Beneficiile acestui parteneriat sunt resimțite pe deplin de cetăţenii letoni. Din bugetul Uniunii Europene, anual, Letoniei îi este alocată suma aproximativă de peste un miliard de euro. De cealaltă parte, contribuţia Letoniei la bugetul uniunii este de 200 de milioane de euro.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#membru UE #aderare #letonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai Inspectoratul Național de Investigații, cu suportul mascaților din BPDS Fulger, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut 15 persoane bănuite de escrocherii și spălare de bani prin intermediul unui „centru de apel”, cu un rulaj lunar estimat la aproximativ 2 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al poliției.

Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor desfășurate joi, anunțate anterior public de autorități. Potrivit anchetei, cele 15 persoane acționau în calitate de operatori telefonici și la calculator, prezentându-se drept specialiști în tehnologii informaționale. Aceștia convingeau victimele să „investească” în bunuri inexistente, precum terenuri pentru construcții, tranzacții valutare, inclusiv cu criptomonede, sau alte scheme inventate de investiții.

Pentru a induce în eroare victimele, operatorii creau aparența unor investiții reale. După ce persoanele transferau banii, organizatorii intrau în posesia acestora, iar legătura cu așa-zișii investitori era întreruptă.

În paralel, grupul de operatori ar fi primit indicații de la organizatori, care urmează să fie identificați, pentru a desfășura operațiuni de spălare a banilor proveniți din diverse activități ilegale, atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare. Este vorba despre bani obținuți din escrocherii, inclusiv online și cu criptovalută, contrabandă cu țigări și alcool, precum și trafic de droguri.

Conform informațiilor preliminare, persoanele care apelau la serviciile organizatorilor grupului ar activa în domenii precum tehnologiile informaționale, construcția de case și blocuri de apartamente, consultanța contabilă și vânzările de automobile. În acest scop, gruparea ar fi creat firme-paravan și platforme dedicate tranzacțiilor cu criptovalută.

În urma perchezițiilor, oamenii legii au ridicat 25 de calculatoare de birou și 35 de telefoane mobile, care urmează să fie supuse expertizelor pentru deconspirarea completă a schemei infracționale și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Cele 15 persoane reținute au vârste cuprinse între 24 și 36 de ani, sunt din stânga Nistrului, din sudul țării, precum și cetățeni străini. Totodată, a fost reținut și bărbatul de 34 de ani, considerat liderul grupului de operatori.

Procurorii PCCOCS urmează să examineze probele acumulate pentru formularea învinuirilor și solicitarea aplicării arestului preventiv de către judecătorul de instrucție. În același timp, anchetatorii continuă identificarea victimelor și stabilirea prejudiciului cauzat, timp în care persoanele reținute beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.