Taxarea produselor nesănătoase – o nouă abordare în politicile fiscale

Organizația Mondială a Sănătății propune taxarea produselor alimentare nesănătoase pentru a descuraja consumul acestora. Ghidul publicat de OMS recomandă statelor membre implementarea politicilor fiscale care ar promova o dietă sănătoasă, prin taxarea produselor nocive, precum băuturile cu conținut înalt de zahăr. În același timp, se recomandă să fie introduse subvenții și alte metode de stimulare a consumului de alimente sănătoase, scrie newtv.md.

În ultimii ani, un număr tot mai mare de țări au implementat politici fiscale pentru a promova dietele sănătoase. Deja în februarie 2024, 115 state membre au implementat taxe la nivel național pentru băuturile îndulcite, iar 41 de state membre au implementat taxe naționale pentru diverse categorii de alimente.

„Guvernele din întreaga lume au început ia măsuri, printre cele mai vizibile fiind taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr. În ciuda progreselor în acest domeniu, ele continuă să se confrunte cu provocări în dezvoltarea politicilor fiscale care să promoveze dietele sănătoase. Acest ghid va fi un instrument valoros pentru statele membre pentru a crea un mediu alimentar mai favorabil sănătății la toate nivelurile”, a spus directorul Departamentului de Nutriție și Siguranță Alimentară la OMS, Francesco Branca.

Totodată, ghidul OMS propune introducerea subvențiilor pentru a stimula consumul de alimente care contribuie la o dietă sănătoasă. În prezent, persoanele cu venituri mici nu au acces la produse calitative, iar subvențiile pentru alimentele sănătoase pot reduce prețul acestora și pot oferi un stimulent pentru achiziție.

Conform datelor existente, în anul 2020, aproape 1 miliard de oameni, adică 1 din 7 persoane, sufereau de obezitate. Se estimează că, în aproape zece, ani această cifră se va dubla.

„Dietele nesănătoase reprezintă un risc major pentru sănătatea publică globală, contribuind la toate formele de malnutriție. La fel, reprezintă unul dintre factorii principali de risc în dezvoltarea bolilor netransmisibile. În 2019, au fost înregistrate aproape 8 milioane de decese din cauza bolilor netransmisibile, majoritatea fiind boli cardiovasculare, care pot fi prevenite”, a declarat cardiologul Eugen Calinici.

Republica Moldova se numără printre țările cu cea mai mare rată a mortalității din cauza bolilor netransmisibile. Nouă din zece decese înregistrate în Republica Moldova sunt provocate anual de bolile netransmisibile. În topul acestor maladii sunt cele cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, cancerul, bolile respiratorii cronice, diabetul, bolile digestive și afecțiunile neurologice.

Un alt factor foarte important în reducerea mortalității este fumatul. Specialiștii consideră că abordarea OMS privind taxarea produselor alimentare nocive poate fi aplicată și în lupta cu bolile asociate fumatului, prin taxarea mai aspră a țigărilor tradiționale în comparație cu alte produse cu nicotină.

„În Moldova, accizele pentru țigări cresc în fiecare an și sunt la fel ca pentru produsele din tutun care nu implică procesul de ardere. Această abordare diferă radical de politica OMS de impozitare a produselor alimentare cu efecte negative asupra sănătății și a produselor alimentare mai puțin dăunătoare sau sigure. Prețul final al unui produs care cauzează boli netransmisibile, cum ar fi sindromul metabolic, accidentul vascular cerebral, cancerul, diabetul zaharat, ar trebui să fie semnificativ mai mare, prin impozitare suplimentară, indiferent de tipul produsului – fast food, alcool, tutun, băuturi îndulcite etc”, afirmă Eugen Calinici.

Specialistul a explicat că nu este imposibil să convingi oamenii să renunțe la bucuriile vieții.

„Putem face astfel încât alegerea consumatorilor între ceva dăunător și ceva mai puțin sau deloc dăunător să fie în favoarea sănătății, datorită faptului că produsele mai puțin dăunătoare vor fi mai ieftine decât analogul lor dăunător, datorită impozitării suplimentare. Sistemul de sănătate va avea de câștigat, deoarece orice boală este mai ușor de prevenit decât de tratat, iar bugetul țării va beneficia de o sursă suplimentară de venituri”, a menționat cardiologul.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, iar aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

#politici fiscale #abordare #taxare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație