Prețul motorinei atinge minimul istoric din ultimele 13 luni, într-o perioadă de scăderi continue

În urma scăderilor continue din ultimele șase săptămâni, prețul motorinei a atins cel mai mic nivel din acest an, fiind la minimul absolut din ultimele 13 luni. Ultima dată când prețul motorinei a fost comparabil cu cel actual a fost în luna iulie a anului trecut, anunță ANRE.

De asemenea, prețul benzinei a cunoscut o scădere constantă recentă, apropiindu-se de nivelul minim din acest an. În ultimele șase săptămâni, motorina standard s-a ieftinit cu 1,64 lei/litru (7,5%), iar benzina COR 95 cu 1,20 lei/litru (4,5%). Aceste ieftiniri sunt rezultatul scăderii cotațiilor Platts și a apreciării monedei naționale în raport cu dolarul SUA.

Totuși, în această săptămână s-a observat o tendință de creștere a cotațiilor bursiere ale țițeiului Brent și a cotațiilor Platts pentru produsele derivate din petrol, ceea ce ar putea influența trendul prețurilor în viitor.

Pentru următoarele trei zile (17.08.2024-19.08.2024), Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit prețurile maxime de comercializare cu amănuntul ale produselor petroliere de tip standard la:

– 24,09 lei/litru pentru benzina COR 95 (-0,4 bani);
– 20,33 lei/litru pentru motorina standard (-0,2 bani).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pret #motorina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi