17 august 1998 - Zi neagră pentru Moldova în urma crizei financiare din Rusia

Pe 17 august 1998, Federația Rusă a anunțat încetarea deservirii datoriei interne și externe, intrând în default tehnic. Criza a izbucnit brusc și devastator, prăbușind băncile, cursul rublei și întreaga economie. Moldova, al cărei comerț exterior depindea în proporție de peste 80% de Rusia, a fost grav afectată. Mărfuri și plăți de peste 200 de milioane de dolari au rămas blocate în Rusia, o sumă uriașă pentru acele vremuri, și care nu a mai fost recuperată niciodată.

Fostul premier și actual om de afaceri, Ion Sturza, a rememorat acea perioadă dificilă într-o postare pe Facebook, subliniind impactul devastator pe care l-a avut criza asupra Moldovei. Spațiul informațional comun, amplificat de televiziunile rusești, a declanșat panica și haosul în rândul populației, care a fost martoră la scene de disperare și lipsuri elementare.

„Ne-am dat foarte repede seama că valul care vine riscă să strivească cu totul Republica Moldova. Trebuia să acționăm rapid și cu fermitate. Dar cu ce aliați? Iurie Roșca și ortacii lui au blocat orice discuție și măsuri la nivel politic. Președintelui Lucinschii i s-au aburit ochelarii; Guvernatorul BNM cânta opere în stufiș la Holercani; FMI, BM – dolce vita în vacanță la Miami,” a scris Sturza.

În acest context, Sturza, împreună cu ministrul finanțelor de atunci, Arapu, și viceguvernatorul BNM, Ursu, au elaborat un plan anticriză în mare secret. Obiectivul principal a fost evitarea default-ului și salvarea sistemului bancar național. Decizia de a stopa toate plățile, inclusiv salariile și pensiile, pentru a proteja băncile și depunerile populației, a fost asumată de Sturza personal. Măsuri precum alimentarea nelimitată a caselor de schimb cu valută și aducerea zilnică de numerar de la Frankfurt au fost esențiale pentru stabilizarea situației.

„Panica și lipsa de reacție din zona politică ne-a permis să demarăm un șir de reforme cruciale: bugetar-fiscală, deetatizarea proprietății de stat, privatizarea pământului, reforma teritorială și multe altele,” a explicat Sturza.

Grație acestor măsuri, Moldova a fost singura țară din spațiul ex-sovietic care nu a intrat în incapacitate de plată, menținând sistemul financiar intact. Leul moldovenesc s-a depreciat, dar controlat și mult mai puțin decât rubla rusească.

Sturza reflectează acum asupra acelei perioade, subliniind lecțiile învățate: „Dacă ai decis, mergi până la capăt, fără ezitare!” El vede în acea criză o lecție importantă pentru cei care privesc cu nostalgie spre trecutul comun cu Rusia și subliniază că Moldova, desprinsă de influența rusă, a evitat soarta tragică a regiunilor precum Donbas.

„August liniștit!”, a încheiat Sturza mesajul său, subliniind importanța deciziilor luate atunci și lecțiile care rămân valabile și astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.