Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


America se pregăteşte pentru un cutremur fiscal, dar extrem de diferit în funcţie de cine va ocupa Casa Albă

America se pregăteşte pentru un cutremur fiscal, dar extrem de diferit în funcţie de cine va ocupa Casa Albă

20 Aug. 2024, 13:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
20 Aug. 2024, 13:54 // Bani și Afaceri //  bani.md

Kamala Harris îşi propune să crească rata impozitului pe profit pentru corporaţii în SUA la 28% dacă va câştiga Casa Albă în noiembrie, o măsură menită să crească veniturile guvernamentale de la corporaţiile americane, care este susceptibilă de a atrage critici din partea mediului de afaceri, potrivit FT.

Luni, campania prezidenţială a lui Harris a declarat că aceasta intenţionează să respecte o propunere înaintată de preşedintele Joe Biden în ultimii ani de a creşte rata impozitului pe profit de la 21% la 28%.

Declaraţia vine în contextul în care vicepreşedintele îşi pune la punct planurile economice înainte de a deveni oficial candidatul democrat la preşedinţie în cadrul convenţiei partidului de la Chicago din această săptămână.

Planul său fiscal pentru întreprinderi contrastează puternic cu cel al rivalului său pentru preşedinţie, candidatul republican Donald Trump, care propune reducerea ratei impozitului pe profit la 15%. Planul lui Harris ar face ca rata impozitului pe profit din SUA să fie mai mare decât cea din Regatul Unit, de 25 %, şi una dintre cele mai ridicate dintre economiile avansate.

„Spre deosebire de Donald Trump, a cărui agendă extremă a Proiectului 2025 ar duce la creşterea deficitului, la majorarea impozitelor pentru clasa de mijloc cu 3 900 de dolari şi ar trimite economia noastră într-o spirală de recesiune – planul ei este o modalitate responsabilă din punct de vedere fiscal de a pune bani înapoi în buzunarele oamenilor muncii şi de a se asigura că miliardarii şi marile corporaţii îşi plătesc partea lor echitabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al campaniei Harris.

Săptămâna trecută, Harris a declarat că va încerca să reducă impozitele pentru clasa de mijloc, inclusiv pentru familiile cu copii, precum şi să stimuleze stimulentele pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă şi să interzică umflarea preţurilor de către companiile de produse alimentare şi de băcănie, într-o încercare de a demonstra că abordează preocupările crescute ale alegătorilor legate de costul vieţii.

O creştere a ratei impozitului pe profit ar putea contribui la creşterea veniturilor pe care guvernul SUA le-ar putea cheltui pentru alte programe, însă Harris nu a precizat cum ar fi utilizaţi banii suplimentari.

Decizia sa de a rămâne la obiectivul lui Biden de a creşte rata impozitului pe profit vine înaintea a ceea ce se preconizează a fi o luptă aprigă în Congres anul viitor cu privire la expirarea reducerilor fiscale radicale adoptate de republicani în 2017. Aceste reduceri au redus rata impozitului pe profit la 21 %, de la o rată maximă de 35 %, iar rezultatul acestei negocieri va depinde atât de controlul Congresului, cât şi de cine va câştiga alegerile prezidenţiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.