Tarifele inspecției tehnice au sărit în aer! Înțelegeri ascunse între grupuri de interese?

22 Aug. 2024, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2024, 12:13 // Actual //  bani.md

La sfârșitul anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul transporturilor rutiere, aducând schimbări importante în modul de stabilire a tarifelor pentru inspecția tehnică obligatorie a autovehiculelor. Astfel, tarifele pentru acest serviciu nu mai sunt aprobate de Guvern, ci sunt stabilite liber de către furnizorii de servicii, în funcție de cerere și ofertă. Această schimbare a dus la majorări semnificative ale prețurilor: pentru vehiculele cu masa totală de până la 2000 kg, tariful a crescut de la 150 la 250 MDL (o creștere de 66%), iar pentru vehiculele cu masa totală între 2001 și 3500 kg, de la 200 la 300 MDL (o creștere de 50%).

Stanislav Ghilețchi, Director adjunct pe cercetare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează impactul liberalizării tarifelor pentru acest serviciu obligatoriu. În document, Ghilețchi subliniază că liberalizarea nu a fost însoțită de o metodologie clară pentru stabilirea costurilor, deși testarea tehnică presupune un set standardizat de acțiuni. De asemenea, autorul notei se întreabă cum este posibil ca toate stațiile de inspecție tehnică să stabilească aceleași prețuri, în condițiile în care liberalizarea ar trebui să favorizeze competiția și diversitatea ofertelor.

Potrivit analizei, modificările frecvente ale articolului 145 (1) din Codul transporturilor rutiere par să fie mai degrabă rezultatul presiunii din partea unor grupuri de interese, decât al unei strategii pe termen lung. Nota informativă din 2023 menționează că liberalizarea tarifelor ar trebui să sporească veniturile agenților economici și să încurajeze competiția. Totuși, în mod paradoxal, competiția ar trebui să ducă la scăderea prețurilor și la îmbunătățirea calității serviciilor, nu la majorări coordonate.

Unul dintre principalele argumente împotriva liberalizării este riscul apariției unor înțelegeri de cartel între furnizorii de servicii. Analiza tarifelor afișate de diferite stații de inspecție tehnică sugerează că prețurile sunt similare, ceea ce indică posibila coordonare a acestora pentru majorarea tarifelor. Acest lucru subliniază preocupările legate de creșterea coordonată a prețurilor ca urmare a liberalizării.

De asemenea, IPRE a constatat în trecut că inspecția tehnică periodică în Moldova a devenit adesea o formalitate, fără a răspunde adecvat obiectivelor de siguranță și protecție a mediului. În acest context, liberalizarea tarifelor nu contribuie semnificativ la îmbunătățirea rigurozității serviciului.

IPRE recomandă anularea prevederilor care permit liberalizarea tarifelor și elaborarea unei metodologii clare pentru stabilirea acestora. Este esențial ca inspecția tehnică să îndeplinească efectiv rolul său în asigurarea siguranței în trafic și să combată corupția din sistemul de inspecție tehnică periodică. De asemenea, ar trebui valorificată baza de date cu informațiile obținute din inspecții pentru a oferi servicii suplimentare, dacă inspecțiile sunt realizate corect și obiectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Sept. 2026, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.