China întoarce spatele Vestului: Restricţiile impuse de Beijining declanşează o criză în industria europeană de cipuri

Controalele impuse de China asupra exporturilor de materiale semiconductoare esenţiale afectează lanţurile de aprovizionare şi alimentează îngrijorările privind deficienţele în producţia occidentală de cipuri avansate şi echipamente optice militare, raportează Financial Times.

Beijingul a restricţionat livrările de germaniu şi galiu, două materiale utilizate în aplicaţii semiconductoare şi componente militare şi de comunicaţii, ceea ce a dus la o dublare a preţurilor acestor minerale în Europa în ultimul an.

Aceste restricţii, introduse de China anul trecut sub pretextul protejării „securităţii şi intereselor naţionale”, au fost un răspuns la controalele impuse de SUA asupra vânzărilor de cipuri avansate şi echipamente pentru fabricarea cipurilor.

Prin aceste măsuri, China şi-a evidenţiat dominaţia asupra aprovizionării globale cu zeci de resurse esenţiale. Potrivit US Geological Survey, China produce 98% din oferta mondială de galiu şi 60% din cea de germaniu.

„Situaţia în ceea ce priveşte China este critică. În acest moment, suntem dependenţi de ei”, a declarat un angajat al unei companii mari consumatoare de materiale semiconductoare.

Analiştii consideră că aceste controale demonstrează clar că guvernul preşedintelui Xi Jinping este dispus să lovească în interesele economice occidentale ca răspuns la restricţiile impuse accesului Chinei la cipuri de ultimă generaţie şi alte tehnologii avansate.

Un reprezentant al unei companii afectate a menţionat că, deşi unele transporturi mari de galiu din China continuă, exporturile globale au scăzut la aproximativ jumătate de la introducerea acestor controale.

Cele două materiale sunt cruciale pentru producţia de microprocesoare avansate, produse din fibră optică şi echipamente de vedere pe timp de noapte, astfel că restricţiile continue impuse de Beijing ar putea perturba fabricarea acestor bunuri.

De la începutul lunii iunie, preţurile germaniului au crescut cu 52%, ajungând la 2.280 de dolari pe kilogram în China, conform furnizorului de date Argus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #Europa #cipuri #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.