„Stăpânul” Transnistriei, oligarhul Gușan a adunat din fotbal 42,6 milioane de euro

Conform unui raport recent de la IData, cluburile din Superliga moldovenească de fotbal au acumulat peste 51 de milioane de euro din competițiile UEFA în ultimele șapte sezoane. Sheriff Tiraspol (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a) este liderul clar în această privință, având încasări de 42,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă 83% din totalul veniturilor generate de echipele moldovenești.

Pe locul doi se situează Petrocub Hîncești, care a înregistrat câștiguri de 3,2 milioane de euro. Este important de menționat că Petrocub încă evoluează în acest sezon și ar putea să își majoreze veniturile. FC Milsami a obținut 2,5 milioane de euro, în timp ce FC Zimbru a câștigat 1,07 milioane de euro. Alte echipe care au participat la competițiile europene în această perioadă includ Sfântul Gheorghe, Speranța Nisporeni și Dinamo-Auto Tiraspol, care acum nu mai există, precum și Zarea Bălți, redenumită FC Bălți.

Sezonul 2021/2022 a fost deosebit de fructuos pentru echipele moldovenești, înregistrând încasări record de 25,6 milioane euro de la UEFA, dintre care 24,2 milioane euro au fost generate exclusiv de FC Sheriff Tiraspol.

Petrocub Hîncești a reușit să se califice în tabloul principal al Europa Conference League în acest sezon, asigurându-și deja 3,17 milioane de euro doar pentru participare. Acest lucru înseamnă că echipa va înregistra venituri mai mari în acest sezon decât în ultimele șase.

În comparație, cluburile din România au generat venituri de 53 de milioane de euro din competițiile UEFA în aceeași perioadă, depășind cu puțin suma obținută de echipele moldovenești. Deși diferența nu este foarte mare, contextul fotbalistic este diferit. În România, investițiile în fotbal sunt considerabil mai mari, iar campionatul românesc este mult mai puternic și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #imperiu #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii din domeniul plăților și tehnologiei accelerează dezvoltarea infrastructurii pentru o nouă formă de comerț digital, în care agenți de inteligență artificială pot căuta produse, compara prețuri și finaliza achiziții în numele consumatorilor. Potrivit CNBC, acest model, denumit „agentic commerce”, este văzut ca următoarea mare transformare a comerțului global și ar putea deveni realitate la scară largă în 2026.

Visa și Mastercard anunță că lucrează de peste un an la sisteme care să permită agenților AI să efectueze plăți directe, fără intervenția utilizatorului în momentul tranzacției. Primele programe-pilot sunt deja testate, iar oficialii celor două companii susțin că tehnologia ar putea schimba fundamental modul în care oamenii cumpără online, depășind chiar impactul platformelor clasice de e-commerce.

În practică, agenții AI ar urma să primească instrucțiuni precise de la utilizatori, să analizeze automat ofertele disponibile pe piață și să aleagă cea mai bună opțiune, folosind date de plată deja autorizate. Exemplele frecvente includ rezervări de zboruri sau vacanțe, dar și achiziții automate declanșate atunci când prețul unui produs scade sub un anumit prag.

Pentru a susține acest tip de comerț, companiile de plăți dezvoltă cadre speciale de securitate și autentificare a tranzacțiilor inițiate de agenți AI. În paralel, colaborările dintre giganții plăților și dezvoltatorii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, se intensifică, iar platforme precum ChatGPT sau Gemini sunt văzute drept canale-cheie pentru aceste tranzacții.

Totuși, tranziția ridică și provocări majore. Comercianții se tem de presiuni suplimentare asupra prețurilor și de pierderea relației directe cu clienții, iar industria discută deja soluții privind responsabilitatea în caz de erori și gestionarea disputelor. În pofida acestor riscuri, liderii din sector consideră agentic commerce inevitabil, invocând avantajele pentru consumatori, precum economisirea timpului și automatizarea deciziilor de cumpărare.