„Stăpânul” Transnistriei, oligarhul Gușan a adunat din fotbal 42,6 milioane de euro

Conform unui raport recent de la IData, cluburile din Superliga moldovenească de fotbal au acumulat peste 51 de milioane de euro din competițiile UEFA în ultimele șapte sezoane. Sheriff Tiraspol (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a) este liderul clar în această privință, având încasări de 42,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă 83% din totalul veniturilor generate de echipele moldovenești.

Pe locul doi se situează Petrocub Hîncești, care a înregistrat câștiguri de 3,2 milioane de euro. Este important de menționat că Petrocub încă evoluează în acest sezon și ar putea să își majoreze veniturile. FC Milsami a obținut 2,5 milioane de euro, în timp ce FC Zimbru a câștigat 1,07 milioane de euro. Alte echipe care au participat la competițiile europene în această perioadă includ Sfântul Gheorghe, Speranța Nisporeni și Dinamo-Auto Tiraspol, care acum nu mai există, precum și Zarea Bălți, redenumită FC Bălți.

Sezonul 2021/2022 a fost deosebit de fructuos pentru echipele moldovenești, înregistrând încasări record de 25,6 milioane euro de la UEFA, dintre care 24,2 milioane euro au fost generate exclusiv de FC Sheriff Tiraspol.

Petrocub Hîncești a reușit să se califice în tabloul principal al Europa Conference League în acest sezon, asigurându-și deja 3,17 milioane de euro doar pentru participare. Acest lucru înseamnă că echipa va înregistra venituri mai mari în acest sezon decât în ultimele șase.

În comparație, cluburile din România au generat venituri de 53 de milioane de euro din competițiile UEFA în aceeași perioadă, depășind cu puțin suma obținută de echipele moldovenești. Deși diferența nu este foarte mare, contextul fotbalistic este diferit. În România, investițiile în fotbal sunt considerabil mai mari, iar campionatul românesc este mult mai puternic și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #imperiu #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.