Psimythos – insula grecească pe care toată lumea ar vrea să o viziteze, dacă ar şi găsi-o în realitate

30 Aug. 2024, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Aug. 2024, 10:09 // Actual //  bani.md

În doar câteva zile, o insulă grecească inventată pe platforma X a devenit virală pe internet, câştigând un loc de seamă pe lista locurilor ce trebuie neapărat vizitate, scrie Rador Radio România.

Totul a pornit de la o glumă postată pe un cont foarte popular, deţinut de un ziarist, care le-a propus urmăritorilor săi să popularizeze o insulă falsă drept destinaţia perfectă a momentului, pentru a-i persifla pe cei care vânează cele mai „tari” şi mai „la modă” evenimente.

„N-ai fost în Psimythos? Prietene, nu ştii ce ai pierdut, a fost bestial!”, cam acesta a fost sloganul sub care miile de utilizatori ai platformei X au intrat imediat în joc, dând frâu unei imaginaţii fără limite pentru a descrie un loc absolut magic.

Unii au împărtăşit poveşti şi experienţe trăite pe această insulă fantastică – la propriu – din Marea Egee, alţii au postat fotografii (generate de AI) cu oameni care iau cu asalt plajele insulei sau cu rezervări de bilete de avion sau feribot pentru anul viitor, alţii au creat hărţi, ghiduri de călătorie şi liste cu obiectivele turistice de neratat.

Există chiar şi o pagină de internet Psimythos.gr, cu un colaj de fotografii din alte insule greceşti.

Subiectul a atins, inevitabil, şi zona politică, unii internauţi acuzând faptul insula a rămas fără asistenţă medicală după ce şi ultimul medic şi-a dat demisia, pentru că nu a mai suportat condiţiile din sistemul sanitar grecesc.

Acuzaţia, chiar dacă falsă despre o insulă de asemenea falsă, l-a determinat pe ministrul sănătăţii să intervină pentru a o dezminţi, explicând într-o postare că dacă nu ar fi făcut acest lucru „până mâine, jumătate de Grecie ar fi crezut că Psimythos a rămas fără medic şi să sistemul medical naţional se prăbuşeşte”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.