VIDEO Cum a ajuns Slovacia în familia UE și cum s-a dezvoltat țara după aderare

02 Sept. 2024, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Sept. 2024, 10:00 // Actual //  bani.md

În 2004, Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. Mai târziu, la 1 ianuarie 2009, Slovacia a aderat la zona euro. Economia Slovaciei este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în Europa și a treia cea mai rapidă din zona euro, conform datelor din 2017. În 2016, peste 86% din exporturile slovace au ajuns în Uniunea Europeană, iar peste 50% din importurile slovace provin din alte state membre ale Uniunii Europene. 

Rata șomajului, care a atins nivelul de 19% la sfârșitul anului 1999, a scăzut la 5,09% la sfârșitul anului 2018, cea mai mică rată înregistrată în istoria Slovaciei. Inflația a scăzut de la o rată medie anuală de 12% în 2000 la doar 3,3% în 2002. După aderare, inflația a atins doar 1% în 2010, care este cea mai scăzută rată înregistrată din 1993. 

La capitolul PIB, acesta era de 33 de miliarde de euro în 2004, indice care mai apoi, în 2022, a depășit cifra de 100 de miliarde de euro. Comparativ cu 2004, salariul mediu brut către anul 2022 a crescut substanțial. De la 400 de euro la 1.250 de euro. S-au majorat și investițiile străine în economie (Investițiile străine directe – ISD) care erau de doar 12 miliarde de euro în 2004, dar care au depășit cifra de 45 de miliarde de euro în 2022. 

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

24 Iun. 2026, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2026, 16:21 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.

În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:

1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.

„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.