VIDEO Cum a ajuns Slovacia în familia UE și cum s-a dezvoltat țara după aderare

În 2004, Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene și a NATO, iar în decembrie 2007 a aderat la spațiul Schengen. Mai târziu, la 1 ianuarie 2009, Slovacia a aderat la zona euro. Economia Slovaciei este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în Europa și a treia cea mai rapidă din zona euro, conform datelor din 2017. În 2016, peste 86% din exporturile slovace au ajuns în Uniunea Europeană, iar peste 50% din importurile slovace provin din alte state membre ale Uniunii Europene.

Rata șomajului, care a atins nivelul de 19% la sfârșitul anului 1999, a scăzut la 5,09% la sfârșitul anului 2018, cea mai mică rată înregistrată în istoria Slovaciei. Inflația a scăzut de la o rată medie anuală de 12% în 2000 la doar 3,3% în 2002. După aderare, inflația a atins doar 1% în 2010, care este cea mai scăzută rată înregistrată din 1993.

La capitolul PIB, acesta era de 33 de miliarde de euro în 2004, indice care mai apoi, în 2022, a depășit cifra de 100 de miliarde de euro. Comparativ cu 2004, salariul mediu brut către anul 2022 a crescut substanțial. De la 400 de euro la 1.250 de euro. S-au majorat și investițiile străine în economie (Investițiile străine directe – ISD) care erau de doar 12 miliarde de euro în 2004, dar care au depășit cifra de 45 de miliarde de euro în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru UE #proces de aderare #Slovacia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premier Energy și FEE Nord au depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cereri oficiale de reducere a tarifelor reglementate, invocând scăderea costurilor de achiziție pentru perioada iunie-decembrie 2025.

FEE Nord (operatorul de stat care deservește raioanele din nord) propune micșorări de aproape 10 % pentru consumatorii racordați la joasă tensiune și până la 14,7 % la intrarea în rețeaua de transport. Concret, prețul solicitat la punctele de intrare în rețelele de transport este de 264 bani/kWh, față de 310 bani/kWh în prezent; la ieșirea din transport – 289 bani/kWh (-13,5 %); pentru consumatorii de medie tensiune – 318 bani/kWh (-12,6 %); iar pentru cei de joasă tensiune – 422 bani/kWh (-9,8 %).

Premier Energy, care alimentează centrul, sudul și municipiul Chișinău, solicită reduceri mai temperate, de circa 4-6 %. Noile tarife propuse sunt: 285 bani/kWh la intrarea în rețelele de transport (-5,6 %), 309,54 bani/kWh la ieșire (-5,0 %), 312,49 bani/kWh pentru consumatorii de înaltă tensiune (-5,0 %), 333,83 bani/kWh pentru medie tensiune (-4,9 %) și 393,76 bani/kWh pentru joasă tensiune (-4,0 %). Prețul mediu al serviciului universal ar scădea astfel la 374,45 bani/kWh, cu 8,7 % sub nivelul actual de 4,10 lei/kWh (410 bani).

Premier Energy contestă premisele de preț transmise de furnizorul central Energocom, susținând că valorile estimate pentru energia de pe bursa OPCOM ar fi „subestimate”, mai ales pentru lunile de vârf ale anului, și cere ANRE să ia în calcul calculele proprii, bazate pe un curs de 19,90 MDL/EUR și pe o majorare de 22 % a cotațiilor bursiere.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.