VIDEO Bulgaria, stat membru al Uniunii Europene din 2007. Cum s-a schimbat viața cetățenilor după aderare

Cu o populație de puțin peste 6 milioane de locuitori, Bulgaria este a doua dintre cele mai bogate țări în izvoare minerale naturale din Europa. În drumul către Uniunea Europeană, Bulgaria a avut de îndeplinit trei obiective mari: încheierea negocierilor de pre-aderare în anul 2004, semnarea protocoalelor de acces în 2005 şi aderarea în 2007.

Țara are o economie de piață industrializată, aflată în zona de venituri medii spre mari, și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB. În 2007, în anul aderării, PIB-ul țării constituia aproximativ 28,9 miliarde de euro, cifră care a crescut până la aproape 87 de miliarde în 2022.

Salariul mediu brut a crescut de la 220 de euro, în 2007, la 870 către anul 2022. O creștere destul de bună a înregistrat țara și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). De la puțin peste 6 miliarde de euro, în 2007, la aproximativ 25 de miliarde de euro în 2022.

Bulgaria nu a organizat un referendum de aderare la Uniunea Europeană, însă autoritățile își propun să organizeze unul în contextul aderării țării la zona euro, din 1 ianuarie 2025. Forțele politice de la Sofia consideră aderarea la zona euro ca un obiectiv economic și geopolitic major, care va face ca aderarea Bulgariei la UE să fie ireversibilă.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#aderare #beneficii #Bulgaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se mai confruntă cu riscuri iminente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, afirmă Benjamin Lakatos, directorul general al MET Group, într-un interviu publicat de hu.met.com. Potrivit acestuia, atâta timp cât rutele de transport – inclusiv gazoductul TurkStream – rămân funcționale, „nu există motive reale de panică nici în Republica Moldova, nici în restul Europei”.

CEO-ul uneia dintre cele mai active companii din piața energetică europeană a subliniat că perioada critică a fost depășită datorită mai multor factori: reducerea consumului de gaze, construirea de terminale LNG, creșterea capacităților de stocare și ierni mai blânde. Totodată, în urma crizei din 2022, UE a accelerat formarea unei piețe energetice integrate, cu mecanisme de preț și interconectivitate care au contribuit la menținerea stabilității.

În contextul Republicii Moldova, Lakatos a menționat intervenția de urgență a MET Group la începutul anului 2025, când oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina a lăsat aproximativ 350.000 de consumatori moldoveni fără sursă de energie în plină iarnă. „A fost o situație dramatică, dar am reușit să asigurăm livrarea de gaze într-un timp record, într-un efort cu dublă natură – umanitară și profesională. Moldova nu a fost lăsată în frig”, a afirmat el.

Totuși, directorul avertizează că, deși securitatea fizică a aprovizionării a fost asigurată, Europa – inclusiv Republica Moldova – continuă să se confrunte cu o problemă majoră de preț. „Gazul este semnificativ mai scump în Europa decât în SUA sau Asia, iar acest decalaj afectează grav competitivitatea economică a regiunii. În ultimii 20 de ani, UE a cheltuit 8.000 de miliarde de dolari pe importuri energetice – un cost uriaș.”

Pentru a reduce riscurile viitoare, Lakatos propune crearea unei bănci energetice europene, care să ofere stabilitate în perioade de criză, similar unei bănci centrale pentru piețele financiare. O astfel de instituție ar fi crucială pentru țări vulnerabile, precum Republica Moldova, unde capacitatea de reacție rapidă este esențială în fața oricărei perturbări externe.

MET Group, companie elvețiană activă în 17 țări, inclusiv în Europa de Est, este un jucător cheie în tranzacționarea, stocarea și furnizarea gazelor naturale. În ultimii ani, grupul a investit și în energie regenerabilă, însă nu consideră oportună abandonarea infrastructurii gaziere existente, ci dimpotrivă – susține o tranziție verde echilibrată, care să nu sacrifice securitatea sau competitivitatea.

„Credem într-o Europă puternică și stabilă, iar Moldova este parte din acest proiect. Conectarea pieței sale energetice la sistemul european trebuie accelerată, iar MET este pregătit să contribuie în continuare la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Benjamin Lakatos.