VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

#caraman #buletine #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șapte-opt luni vom avea rezultatele expertizei construcției drumului de Leova-Bumbăta și vom ști exact cât a costat, cât s-a cheltuit, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, Octavian Iachimovschi procurorul-adjunct al Procuraturii Anticorupție.

„A fost solicitată o expertiză în construcției a drumului de la Leova Bumbăta, care fusese planificată pentru a fi efectuată în 2027, dar există o procedură de urgentare. Am solicitat urgentarea. Probabil că rezultatele expertizei vor fi cunoscute undeva în 7-8 luni. Expertiza în construcții a fost necesară deoarece este un domeniu impropriu procurorilor”, a punctat Iachimovschi.

Iachimovschi a spus că se va ști cu exactitate cât s-a cheltuit, cât costă de fapt prețul construcției unui astfel de drum. „Vorbim despre un dosar în care bănuielile noastre se referă la un domeniu specific, domeniu construcțiilor. Procurorul nu se poate expune pe domenii care sunt în propriei lui”.

„Domenii care sunt în improprii unui procuror sau unui oficial de urmărire penală necesită dispunerea unei expertize, ceea ce am și făcut și noi. În dosar sunt vizate două persoane. Este vorba despre Sergiu Bejan (șeful ASD n.a) și o persoană din domeniu privat”, a mai spus Iachimovschi.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.