VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

#caraman #buletine #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom