Exporturile de ulei de floarea-soarelui, scădere drastică în opt luni ale lui 2024

11 Sept. 2024, 16:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2024, 16:52 // Actual //  bani.md

Industria uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova a cunoscut o scădere semnificativă în 2024. În primele opt luni ale anului, exporturile de ulei de floarea-soarelui au atins doar 69.184 de tone, reprezentând o scădere drastică de aproximativ 55-56% comparativ cu aceeași perioadă din 2022 și 2023, când volumul exporturilor era de 157.831 și, respectiv, 153.935 de tone, susține Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

O situație similară s-a înregistrat și în cazul exporturilor de șrot, care au totalizat 59.889 de tone în perioada ianuarie-august 2024, o scădere marcantă față de anii precedenți. Începând cu luna iunie 2024, Moldova nu a mai exportat deloc șrot de floarea-soarelui.

Principalul factor al acestui declin este fluctuația piețelor internaționale, care a dus la scăderea constantă a prețurilor uleiului și șrotului de floarea-soarelui. În 2024, prețul mediu de export al uleiului a scăzut de la 17,61 lei/kg în 2023 la 14,85 lei/kg, pe fondul reducerii cererii internaționale și a creșterii concurenței din partea producătorilor din Ucraina și Rusia, care domină această piață.

De asemenea, mulți fermieri moldoveni au preferat să vândă semințele de floarea-soarelui direct traderilor, care au oferit condiții mai avantajoase decât procesatorii locali, afectați de scăderea prețurilor și de termenele lungi de plată. Această situație a limitat capacitatea procesatorilor de a achiziționa suficiente semințe la prețuri competitive.

Începând din iunie 2024, prețul uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 16,50-17 lei/kg, însă această redresare a fost insuficientă pentru a revitaliza exporturile, care au rămas la aproximativ 500 de tone pe lună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.