Veste bună! Goldman Sachs spune că deficitul de chipuri ar trebui să se diminueze mai curând de cât ne imaginăm

Goldman Sachs spune că deficitul de cipuri ar putea lua sfârșit în curând. Potivit prognozelor, criza de cipuri ar putea înceta în a doua jumătate anului 2021.

Andrew Tilton, economist șef al Asiei la bancă, a declarat că situația s-ar putea îmbunătăți în a doua jumătate a anului 2021.

El a spus că a existat „o înăsprire notabilă” a lanțurilor de aprovizionare și întârzieri ale transportului în economiile din Asia de Nord, cum ar fi Japonia, Taiwan și Coreea de Sud, care sunt implicate în lanțul de aprovizionare cu semiconductori, scrie CNBC.

„Analiștii noștri cred că suntem probabil în cea mai proastă perioadă din acest moment. Adică, vedem cea mai mare întrerupere în aval (în) industrii precum auto, chiar acum și care se va ușura treptat în ultima jumătate a anului ”, a spus Tilton.

Lumea se confruntă cu o lipsă de cipuri care a afectat producția de electronice de uz casnic, inclusiv de la prăjitoare de pâine la mașini de spălat.

De asemenea, este de așteptat ca industria auto globală să coste venituri de 110 miliarde de dolari în 2021, potrivit firmei de consultanță AlixPartners.

#Goldman Sachs #cipuri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 23 iunie 1990, Republica Moldova își proclama suveranitatea – un gest politic care a deschis drumul spre independență, dar și către o tranziție lungă, adesea dureroasă. Astăzi, la 35 de ani distanță, economistul Veaceslav Ioniță aduce în prim-plan nu doar simbolismul momentului, ci și transformările economice profunde care au redefinit țara.

Potrivit analizei sale, Moldova nu mai este doar o țară care „aspiră”, ci una care începe să construiască – lent, dar cu direcție. În 1995, exporturile de servicii abia atingeau 100 de milioane de dolari. În 2025, acestea vor depăși 3 miliarde, cu o balanță comercială pozitivă de peste 1 miliard de dolari anual, constantă din 2011 încoace.

Avuția netă a populației – adică totalul bunurilor deținute de cetățeni, de la locuințe la terenuri și economii – a crescut de la 2 miliarde USD în 1991, la peste 86 de miliarde în 2025. În medie, un locuitor are astăzi 25.000 USD, față de doar 600 USD la începutul anilor ’90.

Agricultura, odată principalul angajator al țării, s-a modernizat radical. Dacă în anul 2000 aproape 770.000 de moldoveni lucrau în agricultură, astăzi mai sunt activi doar 140.000. Cu toate acestea, producția agricolă globală a crescut cu 50%, iar productivitatea pe cap de angajat s-a mărit de opt ori.

Un alt salt remarcabil este înregistrat în nivelul salariilor. În anul 2000, salariul mediu era de doar 35 euro pe lună – de 35 de ori mai mic decât în zona euro. În 2025, acesta va atinge 840 euro/lună, iar decalajul față de UE s-a redus la 3,5 ori.

Dar, dincolo de statistici, Ioniță subliniază o schimbare de fond: libertatea de mișcare și accesul la lumea liberă. Cetățenii Moldovei pot astăzi călători fără vize, pot studia, munci sau reveni acasă fără să mai plătească taxe umilitoare sau să stea la cozi. Iar poate cel mai important: pot avea opinii, pot vota și pot alege.

„Libertatea nu înseamnă doar independență declarată, ci și oportunitatea reală de a merge, a lucra, a trăi și a te întoarce. Asta înseamnă progres”, conchide economistul.

După 35 de ani de construcție democratică și economică, Moldova rămâne o țară în tranziție – dar nu una în derivă.