Cum afectează criza de cipuri producătorii auto? Pierderi de 110 miliarde de dolari

Producătorii auto vor pierde venituri de 110 miliarde de dolari din cauza deficitului global de semiconductori anul acesta. Anterior se prevedea ca pierderile să fie de 61 miliarde de dolari, iar criza va afecta producţia a 3,9 milioane de vehicule, se arată într-un raport publicat vineri de firma de consultanţă AlixPartners.

Analiștii recomandă producătorilor auto să fie „proactivi” şi să creeze pe termen lung „un lanţ de aprovizionare rezilient”, care să evite întreruperile în viitor.

În trecut, companiile auto aveau acorduri directe de furnizare cu producătorii unor anumite materii prime, inclusiv metale preţioase, cum ar fi paladiu şi platina, folosite la sistemele de purificare. O abordare mult mai directă pentru asigurarea metalelor preţioase a fost lansată după dificultăţile de pe piaţă, scrie AGERPRES.

Producătorii auto caută acum să-li dezvolte relaţii directe cu producătorii de semiconductori, a explicat Mark Wakefield, de la AlixPartners.

În trecut, companiile auto erau reticente în încheierea unor angajamente pe termen lung pentru a achiziţiona semiconductori sau alte materii prime. Acum, riscul este real. Nu există riscul potenţial de a fi afectată producţia din cauza deficitului de cipuri”, susţine Wakefield.

Separat, Ford Motor a anunţa joi că va reproiecta componentele auto pentru a folosi cipuri mai accesibile, ca răspuns la penuria globală de semiconductori.

Acest deficit în aprovizionarea cu cipuri, care afectează producătorii auto din întreaga lume, este rezultatul unei combinaţii de factori. Producătorii de automobile au închis uzinele timp de două luni în timpul pandemiei de COVID-19 de anul trecut şi au anulat comenzile de cipuri. În paralel, însă, cererea de cipuri a crescut în industria echipamentelor electronice, în condiţiile în care oamenii au fost obligaţi să stea în acasă, ceea ce a condus la creşterea vânzărilor de laptopuri şi console de jocuri video. Acum producătorii de automobile trebuie să concureze pentru cipuri cu producătorii de electronice.

#producatori auto #criza de cipuri #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.