Cât ar putea dura deficitul global de cipuri? Ce spun analiștii

Potrivit analiștilor, criza de semiconductoare ar putea dura o perioadă scurtă de timp, scrie CNBC.

Semiconductoarele pot fi găsite în orice, de la PlayStation 5 și periuțe de dinți la mașini de spălat și ceasuri cu alarmă. Dar nu este suficient pentru a merge în jur – este o problemă cu mai multe fațete care nu prezintă semne de reducere, ceea ce îi face pe unii să numească actuala criză „chipageddon”.

Glenn O’Donnell, vicepreședinte director de cercetare la firma de consultanță Forrester, consideră că lipsa ar putea dura până în 2023.

„Deoarece cererea va rămâne ridicată și oferta va rămâne limitată, ne așteptăm ca această penurie să dureze până în 2022 și până în 2023”, a scris el pe un blog.

O’Donnell se așteaptă ca cererea pentru PC-uri, care conțin unele dintre cele mai avansate cipuri, să se „înmoaie puțin” în anul următor, dar „nu foarte mult”.

Între timp, el se așteaptă ca centrele de date, care sunt pline de servere de computere, să cumpere mai multe cipuri în anul următor, după ceea ce el descrie ca fiind un „2020 nefericit”.

Între timp, Patrick Armstrong, CIO al Plurimi Investment Managers, a declarat săptămâna trecută că lipsa cipurilor va dura 18 luni.

„Nu sunt doar autovehicule. Sunt telefoane. Este internetul tuturor. Acum sunt atât de multe bunuri care au mult mai multe semiconductoare decât au avut vreodată în trecut. Toate au internet activat.”, a spus el.

Industria auto a fost afectată de deficitul global de cipuri mai mult decât orice alt sector.

Cel mai mare producător mondial de cipuri, TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company), a declarat la începutul acestei luni că crede că va fi capabil să recupereze cererea de automobile până în iunie.

„Dacă ascultați Ford, BMW, Volkswagen, toți au subliniat că există blocaje în capacitate și nu pot obține cipurile de care au nevoie pentru a fabrica noile mașini”, a spus el.

În altă parte, Gartner a declarat miercuri că deficitul va persista pe tot parcursul anului 2021, adăugând că deficitul afectează toate tipurile de cipuri și că prețurile cipurilor cresc.

Analistul Gartner, Alan Priestley, a declarat joi că situația se poate îmbunătăți pentru unele sectoare în următoarele șase luni, dar că ar putea exista un „efect knock-on” în 2022.

„Nu ar trebui să dureze mai mult”, a spus el. „Industria pune în aplicare mai multă capacitate, dar este nevoie de timp.”

Într-adevăr, Intel a anunțat în martie că intenționează să cheltuiască 20 de miliarde de dolari pentru două noi fabrici de cipuri din Arizona. Intel a mai spus că ar putea construi o fabrică în Europa dacă obține finanțare publică.

„Lucrurile astea vor dura doi sau trei ani înainte să începem să vedem asta”, a spus Priestley.

Între timp, directorul executiv al producătorului german de cipuri Infineon a declarat marți trecut că industria semiconductoarelor se află pe teritoriu neexplorat.

#cat va dura #cipuri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.