Bănuitul de la Administrația de Stat a Drumurilor nu poate explica neutilizarea parcării pentru 100 de camioane

Sergiu Bejan, directorul interimar al Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), care este implicat în dosarul privind construcția drumului Leova-Bumbăta, nu a putut oferi explicații clare despre neutilizarea parcării destinate celor 100 de camioane, parte a acestui proiect costisitor. Într-o apariție la TV8, Bejan a declarat că este convins că ancheta procurorilor va avea o finalitate pozitivă pentru el, dar nu a reușit să justifice motivul pentru care parcarea, care trebuia să faciliteze transportul internațional, rămâne goală.

Bejan a sugerat că inflația este unul dintre motivele pentru costurile ridicate ale drumului, afirmând că dacă acesta ar fi fost construit în 2021, ar fi costat cu 36% mai puțin. Drumul Leova-Bumbăta, evaluat la 3,5 milioane de euro pe kilometru, este cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, stârnind multiple critici și suspiciuni cu privire la utilizarea fondurilor publice.

„Parcarea pentru tiruri nu este utilizată deoarece drumul pe partea română nu este pregătit pentru aceste vehicule,” a explicat Bejan, dar liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a acuzat anterior că „costurile au fost umflate artificial pentru a spăla bani”.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a reiterat că toate cheltuielile pentru acest proiect sunt publice, afirmând că documentele cu devizele de cheltuieli au fost făcute accesibile publicului. Totuși, neclaritățile persistă, iar ancheta privind acest proiect controversat continuă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumabat #bejan #leova #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².