Obligațiile primăriilor înainte de alegeri: Să ofere panouri pentru afișaj și spații pentru întâlniri cu votanții

Primăriile din țară au obligația să stabilească locurile speciale, unde se va permite amplasarea afișajului electoral. De asemenea, administrațiile publice locale au obligația să asigure spații pentru desfășurarea întâlnirilor candidaților la prezidențiale și concurenților electorali înscriși la referendum cu alegătorii.

Termenul limită pentru identificarea locațiilor respective expiră cu trei zile înainte de data începerii campaniei electorale. Informațiile despre stabilirea locurilor pentru amplasarea afișelor și zonele unde candidații se vor întâlni cu votanții vor fi plasate în sediul instituțiilor, vor fi comunicate celor interesați prin intermediul mass-media și a altor mijloace de comunicare disponibile, conform Comisiei Electorale Centrale (CEC).

„Potrivit Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1155/2023, panourile fixe vor avea suprafața minimă de 2 metri pătrați și vor fi amplasate cel puțin două la fiecare 6000 de alegători. În cazul municipiilor, orașelor, comunelor, autoritățile vor asigura un minim de un loc special amenajat cu panouri fixe de afișaj electoral cu suprafața de cel puțin 2 metri pătrați pentru fiecare localitate din componența acestora”, precizează responsabilii din cadrul autorității.

Panourile vor fi curățate săptămânal, administrația publică locală stabilind ziua de „igienă” pentru spațiile publicitare.

Alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderare la UE se vor desfășura în Republica Moldova pe 20 octombrie 2024. Campania electorală pentru ele două scrutine începe vineri, 20 septembrie 2024.

#referendum #obligatiuni #Primarii #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.