Revolta Fermierilor: bătălia pentru supraviețuire. Acțiunile statului nu soluționează nici un sfert din probleme

17 Sept. 2024, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Sept. 2024, 09:52 // Actual //  bani.md

Astăzi, 17 septembrie 2024, mai mulți agricultori din întreaga Moldovă vor organiza proteste în regiunile țării, exprimându-și nemulțumirea față de măsurile adoptate de autorități, care, deși prezentate ca fiind în sprijinul sectorului agricol, nu soluționează problemele grave cu care se confruntă agricultorii.

Asociația Forța Fermierilor, inițiatoarea protestelor, a declarat că absolut toate măsurile implementate recent de Guvern și Parlament au fost adoptate sub presiunea cerințelor asociației, însă forma și conținutul acestora sunt ineficiente. Printre măsurile contestate se numără Regulamentul de distribuire a ajutorului de 100 milioane de lei și Legea Specială privind seceta din 2024, care, potrivit agricultorilor, au fost elaborate fără consultarea lor.

Un alt punct criticat de Asociație este Legea votată vineri de Parlament, care prevede suspendarea pe șase luni a datoriilor agricole. Conform reprezentanților fermierilor, doar 20% dintre agricultori vor beneficia de această măsură, iar după expirarea termenului de suspendare, mulți dintre aceștia riscă să intre în insolvență din lipsa resurselor financiare pentru a-și plăti datoriile.

Fermierii cer intervenția urgentă a președintelui Republicii Moldova, solicitând retrimiterea legii în Parlament pentru a fi modificată în conformitate cu cerințele Asociației Forța Fermierilor. Protestele de astăzi subliniază nevoia de reforme reale și eficiente pentru a evita falimentul în masă al agricultorilor moldoveni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.