„Paradisul” banilor publici! Se caută director la distribuitorul de energie RED Nord, cu un salariu de 65,7 mii de lei

Agenția Proprietății Publice anunță lansarea concursului pentru funcția de director la distribuitorul de energie RED Nord.

„Concursul se va desfășura în corespundere cu prevederile Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției vacante de Director general al S.A. „RED-Nord”, aprobat la ședința Consiliului Societății S.A. „RED-Nord” din data de 11.09.2024. Termenul limită de depunere a setului de documente pentru participarea la concurs este data de 11 octombrie 2024, ora 16:00”, se mai arată în anunțul APP.

În prezent, interimatul la RED Nord este deținut de Romeo Lopotencu, care potrivit ultimei declarații de avere a avut un salariu anual de 788,4 mii de lei, respectiv lunar a încasat 65,7 mii de lei.

FEE Nord, controlat de stat, este al doilea distribuitor de energie electrică din Republica Moldova cu o cotă de piață de circa 30%.

Ultimul raport al companiei relevă că în 2023 compania a contabilizat un profit de 249,6 milioane de lei, cu 20,8% mai mult comparativ cu anul precedent. Cifra de afaceri s-a cifrat la 3,1 miliarde de lei, comparativ cu 2,8 miliarde de lei în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FEE Nord #Energie #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.