Ion Chicu – Portret de candidat

01 Oct. 2024, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Oct. 2024, 08:54 // Actual //  bani.md

Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, este un alt candidat care a intrat în cursa pentru prezidențiale. Politicianul s-a născut la 28 februarie 1972 în satul Pîrjolteni din raionul Călărași. Este căsătorit și are trei copii. Fostul premier vorbește limba română, rusă, engleză și franceza.

Între anii 1989 și 1994, Chicu și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Cariera și-a pornit-o tot la ASEM, din 1994 și până în 1996, acolo unde a fost lector universitar. A trecut în anul 2005 în politica țării, fiind consilier al prim-ministrului Zinaida Greceanîi. A deținut și funcția de viceprim-ministru al finanțelor, membru al Consiliului de Administrație al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar ulterior a revenit la Guvern. Din aprilie 2008 până la septembrie 2009 a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Zinaida Greceanîi pe domeniile economic și relații externe. Din decembrie 2018 până în iunie 2019 a ocupat funcția de ministru al finanțelor, iar ulterior consilier prezidențial al lui Igor Dodon în domeniul finanțelor publice. La 14 noiembrie 2019, Chicu a fost învestit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. A demisionat la data de 23 decembrie 2020.

Câteva luni mai târziu, Ion Chicu creează Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Congresul de constituire a PDCM a avut loc la 14 aprilie 2021, iar în funcția de președinte al formațiunii fiind ales chiar el.

În declarația de avere și interese personale, depusă pentru anul 2023, Ion Chicu indică că a ridicat un salariu de puțin peste 42.000 lei de la „Cahulpan SA”, cea mai mare fabrică de pâine din sudul țării. De la PDCM, în 2023, Chicu a ridicat peste 35.000 de lei salariu. Familia Chicu a mai obținut cumulativ peste 150.000 de lei de la două companii. Este vorba de „SC Imunotehnomed” și „SRL Sono Med Expert”. Familia Chicu mai deține trei terenuri, unul dintre care a fost obținut în 1994 drept moștenire. Fostul premier deține cote părți dintr-un apartament, o casă și o vilă. Casa de locuit de 40 m.p. este o moștenire. Liderul PDCM, în declarația pe avere din 2023, a indicat că are un automobil de model Audi, achiziționat în același an, cu 430.000 lei. Candidatul indică și două donații, una de la Ion Iaconi în valoare de 30.000 lei, iar alta de 100.000 lei de la Ruslan Flocea.

Familia Chicu are datorii de 840.000 lei, după ce a contractat un credit la „Moldindconbank SA”, dar și de la o persoană fizică, a cărui nume nu a fost indicat.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.