Tehnologia care îți citește gândurile: știe de cine te-ai îndrăgostit, chiar înainte să-ți dai seama

Un nou sistem ultra-inteligent bazat pe o interfață creier-computer, instruit pentru a prelua activitatea neuronală a creierului atunci când vede fața unei persoane noi poate prezice de cine vei fi și nu vei fi atras. Tehnologia va ști acest lucru chiar înainte să știi tu însuți asta, scrie playtech.ro.

Potrivit cercetărilor prezentate la o conferință recentă, prin potrivirea tiparelor neuronale cu datele existente ale unor participanți, algoritmul poate prezice dacă utilizatorii vor găsi fețe specifice atractive. Acest lucru se poate întâmpla chiar înainte ca utilizatorul să le vadă.

Tehnologia prezice de cine te vei îndrăgosti

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, care au realizat studiul au declarat că tehnologia lor ar putea crea o listă asemănătoare Netflix de recomandări generate algoritmic sau reclame direcționate bazate pe date neuronale. Dacă este specific sau nu pentru fețe rămâne de stabilit, dar cercetătorii sugerează că au descoperit o semnătură neuronală pentru exprimarea preferințelor în general, dincolo de atracția interpersonală.

„Prin compararea activității cerebrale a celorlalți, am găsit acum posibil, de asemenea, să prezicem fețele pe care fiecare participant le-ar găsi atrăgătoare înainte de a le vedea”, a declarat omul de știință al Universității din Copenhaga și autorul principal al studiului. „În acest fel, putem face recomandări de încredere pentru utilizatori – la fel cum serviciile de streaming sugerează noi filme sau seriale bazate pe istoricul utilizatorilor”.

În anumite privințe, tehnologia poate fi capabilă să intre în mintea utilizatorilor și să-și analizeze preferințele într-un mod mai autentic decât ceea ce ar oferi fiecare utilizator într-un sondaj sau interviu.

„Din cauza normelor sociale sau a altor factori, utilizatorii pot să nu-și dezvăluie preferințele reale în online”, a spus coautorul studiului Michiel Spapé în comunicat. „Prin urmare, comportamentul explicit poate fi părtinitor. Semnalele cerebrale pe care le-am investigat au fost preluate foarte devreme după vizionare, deci sunt mai mult legate de impresiile imediate decât de un comportament atent considerat”.

#neurostiinta #citeste gandurile #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna