Topul coloșilor din Rusia cu cele mai mari pierderi! Gazprom, în fruntea clasamentului

03 Oct. 2024, 11:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2024, 11:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Conform unui clasament realizat de revista Forbes, la finalul anului 2023, din cele zece companii cu cele mai mari pierderi din Rusia, cinci sunt legate de stat. „Gazprom” ocupă prima poziție în acest clasament, fiind un „nou venit”. În 2023, corporația de stat, deținută în proporție de 38,4% de Rosimushchestvo și de 11% de AO „Rosneftegaz”, a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani o pierdere netă de 583,1 miliarde ruble. În 2002, gigantul gazier raportase un profit de 1,3 trilioane ruble.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a pierdut practic cea mai mare piață de gaze, Europa. Dacă în 2021 „Gazprom” a vândut 185 miliarde de metri cubi de gaz în străinătate, în 2023 a vândut doar 69 miliarde.

Pe locul patru în clasamentul companiilor din Rusia cu cele mai mari pierderi se află o altă „nou venită” – Corporația Aeronautică Unificată (OAK). Pierderea netă a corporației în 2023 a fost de 34,8 miliarde ruble, în creștere cu 47% față de 2022, din cauza creșterii cheltuielilor cu dobânzile pentru împrumuturile bancare. OAK, care este deținută în proporție de 90% de „Rostech”, a consolidat aproape toate întreprinderile de construcție aeronautică din Rusia și, după începerea războiului din Ucraina, a primit un portofoliu mare de comenzi pentru înlocuirea avioanelor importate. Totuși, termenele de livrare pentru noile avioane rusești sunt „întârziate” sau amânate pentru viitor.

Pe locul cinci în clasamentul Forbes se află VK, care a raportat pentru 2023 o pierdere netă de 34,3 miliarde ruble. În 2022, pierderea a fost aproximativ la același nivel, de 32,6 miliarde ruble. Compania, deținută în proporție de 45% de „Sogaz” și 45% de „Gazprom-Media Holding”, a înregistrat pierderi din cauza creșterii cheltuielilor cu personalul (+44%), recompenselor pentru parteneri și conținutului media (+70%) și cheltuielilor de marketing (+76%). VK investește în promovarea conținutului și atragerea specialiștilor talentați, dar aceste investiții nu oferă încă rezultate. Conform Forbes, singura soluție pentru companie ar fi blocarea totală a YouTube.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a cumpărat în trimestrul III din 2026 cel mai mic volum de gaze naturale pentru această perioadă din ultimii șapte ani, deși prețul de achiziție era sub media europeană. Acum, când economistul Veaceslav Ioniță estimează o scumpire de aproximativ 45% pe piața europeană, achizițiile riscă să devină mai costisitoare. Totuși, potrivit analizei sale, această evoluție nu ar trebui să provoace automat o majorare a tarifului pentru consumatori în această iarnă.

În cadrul emisiunii „Minut Economic”, economistul explică faptul că tariful actual include deja un preț prognozat de achiziție de aproximativ 17,05 lei pentru un metru cub. Acesta este apropiat de nivelul de 17,8 lei estimat în analiza sa pentru trimestrul IV.

În aceste condiții, Ioniță consideră că nu există suficiente motive economice pentru o majorare a tarifului doar în baza scumpirilor anticipate. Evaluarea trebuie să țină cont și de costurile totale recunoscute, volumele livrate și eventualele devieri tarifare. Prognoza sa rămâne însă condiționată de absența unui salt brusc și neprevăzut al prețurilor în decembrie.

Economistul atrage atenția asupra momentului în care au fost realizate achizițiile. În trimestrul III, Republica Moldova a procurat doar 30,2 milioane de metri cubi de gaze, cu aproximativ 41% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 71% sub volumul din trimestrul III al anului 2021.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, acesta este cel mai redus volum pentru trimestrul III din perioada 2020–2026. Spre comparație, achizițiile au constituit 105,2 milioane de metri cubi în 2021, 104,3 milioane în 2022 și 51 de milioane în 2025.

Reducerea s-a produs într-un trimestru în care prețul de achiziție al Republicii Moldova a fost cu 40 de bani pe metru cub sub reperul european. Economistul estimează că diferența a permis economisirea a aproximativ jumătate de milion de euro.

Ioniță precizează că volumele cumpărate într-un anumit trimestru pot depinde de consum, stocurile existente și calendarul contractelor. Totuși, în opinia sa, nivelul redus al achizițiilor într-o perioadă cu prețuri favorabile ridică întrebări privind eficiența acestora.

Pentru trimestrul IV din 2026, economistul estimează un preț mediu european de 17,8 lei pe metru cub, față de 12,3 lei în trimestrul precedent. Creșterea ar fi de aproximativ 45%. Acest reper nu reprezintă însă automat prețul pe care îl va plăti Republica Moldova, costul efectiv fiind determinat de contractele și condițiile achizițiilor.

În ansamblu, Ioniță apreciază că în 2026 prețurile de achiziție ale Republicii Moldova s-au apropiat de media europeană, după trei ani în care acestea au fost, în majoritatea trimestrelor, mai ridicate.

Conform estimărilor sale, în perioada 2023–2025, țara a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi costat aceleași volume la prețul european de referință. În primul trimestru din 2023, de exemplu, prețul de achiziție era de 20,5 lei pe metru cub, comparativ cu un reper european de 11,5 lei.

Concluzia economistului este că alinierea la prețurile europene reprezintă un progres, însă eficiența aprovizionării depinde și de volumele cumpărate și de momentul achizițiilor.