Topul coloșilor din Rusia cu cele mai mari pierderi! Gazprom, în fruntea clasamentului

Conform unui clasament realizat de revista Forbes, la finalul anului 2023, din cele zece companii cu cele mai mari pierderi din Rusia, cinci sunt legate de stat. „Gazprom” ocupă prima poziție în acest clasament, fiind un „nou venit”. În 2023, corporația de stat, deținută în proporție de 38,4% de Rosimushchestvo și de 11% de AO „Rosneftegaz”, a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani o pierdere netă de 583,1 miliarde ruble. În 2002, gigantul gazier raportase un profit de 1,3 trilioane ruble.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a pierdut practic cea mai mare piață de gaze, Europa. Dacă în 2021 „Gazprom” a vândut 185 miliarde de metri cubi de gaz în străinătate, în 2023 a vândut doar 69 miliarde.

Pe locul patru în clasamentul companiilor din Rusia cu cele mai mari pierderi se află o altă „nou venită” – Corporația Aeronautică Unificată (OAK). Pierderea netă a corporației în 2023 a fost de 34,8 miliarde ruble, în creștere cu 47% față de 2022, din cauza creșterii cheltuielilor cu dobânzile pentru împrumuturile bancare. OAK, care este deținută în proporție de 90% de „Rostech”, a consolidat aproape toate întreprinderile de construcție aeronautică din Rusia și, după începerea războiului din Ucraina, a primit un portofoliu mare de comenzi pentru înlocuirea avioanelor importate. Totuși, termenele de livrare pentru noile avioane rusești sunt „întârziate” sau amânate pentru viitor.

Pe locul cinci în clasamentul Forbes se află VK, care a raportat pentru 2023 o pierdere netă de 34,3 miliarde ruble. În 2022, pierderea a fost aproximativ la același nivel, de 32,6 miliarde ruble. Compania, deținută în proporție de 45% de „Sogaz” și 45% de „Gazprom-Media Holding”, a înregistrat pierderi din cauza creșterii cheltuielilor cu personalul (+44%), recompenselor pentru parteneri și conținutului media (+70%) și cheltuielilor de marketing (+76%). VK investește în promovarea conținutului și atragerea specialiștilor talentați, dar aceste investiții nu oferă încă rezultate. Conform Forbes, singura soluție pentru companie ar fi blocarea totală a YouTube.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #companii #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație