Îngrăşăminte naturale pentru agricultorii din R. Moldova, produse la Ungheni, cu ajutorul granturilor europene

Nicolae Alcaz din Ungheni este fondatorul unei companii producătoare de îngrăşăminte naturale, aflată pe piaţa din Republica Moldova de 12 ani. În toată această perioadă bărbatul spune că a aplicat la mai multe granturi, iar cinci dintre ele le-a câştigat şi a putut astfel, să-şi dezvolte afacerea.

„Din 2019 a apărut programul EU4Moldova, care a fost direcționat în Ungheni și în Cahul, și am accesat din curiozitate. Sincer, nu am avut mari speranțe, dar a trecut și am primit finanțare de la EU4Moldova – 30 de mii de euro. La fel, prin program am accesat încă un fond prin care au fost montate panouri fotovoltaice, ceea ce ne permit să mergem mai departe pe principiul sustenabilității și a eficienței energetice. După care, datorită programului ODA de Retehnologizare, am putut achiziționa utilaje de îmbuteliere, reactoare de producere a microorganismelor și ceva nou pentru țara noastră, am achiziționat utilajul de producere a bidoanelor, fiind unicii în țară care producem bidoane de la 10 la de 20 de litri”, spune cu mândrie Nicolae Alcaz, fondatorul companiei „Biogumat”.

Compania are lansate zece produse destinate agricultorilor din Republica Moldova, iar în viitor se vrea deschiderea a încă trei centre pe ţară, ca să cuprindă toate cele trei zone – Nord, Centru şi Sud. Antreprenorul susţine că se va extinde la fel, datorită finanţării europene.

„Dacă să vorbim din punct de vedere economic și concurențial, granturile au un impact foarte mare asupra antreprenorilor, deoarece ne permite să concurăm și cu producătorii din statele vecine. Și recomand, pe viitor, tuturor antreprenorilor să depună, să încerce. Eu am primit și foarte multe refuzuri. Am beneficiat de vreo cinci proiecte, dar am cred că vreo 50 de proiecte care mi-au fost refuzate, dar nu m-am oprit”, spune Nicolae Alcaz.

#granturi UE #Nicolae Alcaz #ungheni #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue