Un gigant petrolier, prezent și în Moldova, își completează „flota fantomă”. A cumpărat 25 de tancuri petroliere

Rusia a construit o flotă de peste 400 de tancuri petroliere care transportă petrol în afara sancțiunilor impuse de Occident, potrivit unei investigații realizate de „Financial Times”. Această flotă, cunoscută sub denumirea de „flotă fantomă”, este dificil de urmărit, deoarece petrolierii sunt protejați printr-o rețea de companii-paravan și intermediari internaționali, care fac dificilă asocierea lor directă cu Rusia.

Conform raportului, compania rusă Lukoil a adăugat recent 25 de nave vechi la această flotă. Fiecare navă a fost achiziționată prin intermediul unei companii offshore, gestionată de firme din Dubai și de afaceriști pakistanezi. Aceste tranzacții au fost finanțate de Eiger Shipping DMCC, o subsidiară din Dubai a Litasco, divizia de trading a Lukoil.

Flota de 25 de tancuri petroliere a transportat aproape exclusiv petrol rusesc, majoritatea provenind de la Lukoil, valoarea estimată a transportului ajungând la aproximativ 7,2 miliarde de dolari.

Rusia a utilizat în mod deliberat proprietari și operatori străini pentru a ascunde legăturile cu aceste nave și a evita sancțiunile, explică Craig Kennedy, expert de la Universitatea Harvard. În ciuda încercărilor de a menține această rețea ascunsă, autoritățile din Marea Britanie și Uniunea Europeană au impus sancțiuni împotriva a șapte dintre aceste nave și a companiilor care le gestionează.

Potrivit experților, navele din această flotă clandestină sunt învechite, având o medie de 18 ani, și nu dispun de asigurări adecvate pentru scurgeri de petrol, ceea ce crește riscul unei catastrofe ecologice în apele europene.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #flota #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.