FOTO Cum a transformat Șor o fabrică de haine într-un call-center care distribuia falsuri despre referendum

Un vot de „DA” la referendumul privind integrarea în UE ar însemna, de fapt, permiterea vânzării terenurilor către străini, legalizarea căsătoriilor LGBT, aducerea migranților arabi, transformarea R. Moldova în groapa de gunoi a Europei și construirea pe teritoriul nostru a unei baze NATO. Cu aceste mesaje au fost bombardați cetățenii R. Moldova în zilele premergătoare scrutinului, dar și pe 20 octombrie, când alegătorii s-au prezentat la urne. În spatele campaniei masive de dezinformare se află personaje afiliate grupării criminale Șor și regimului de la Kremlin, scrie Deschide.MD.

Fabrică de haine transformată în call-center

‍Compania VIGEIS S.R.L., fondată în anul 2003 și specializată în confecționarea și vânzarea articolelor de îmbrăcăminte, pare un aliat improbabil al mașinăriei de război hibrid a Rusiei. Totuși, în perioada premergătoare scrutinului din 20 octombrie, firma, fondată de Ecaterina Șpiț, cetățeană a R. Moldova stabilită de mult timp cu traiul în Federația Rusă, a lăsat la o parte confecționarea hainelor și a trecut la ”cusut” o întreagă rețea de propagandă putinistă.

Pentru început, compania a creat un call-center neoficial, a achiziționat de la un operator de telefonie mobilă 50 de mii de cartele și a început să sune insistent cetățenii R. Moldova. Mesajul repeta propaganda rusă despre referendumul privind integrarea R. Moldova în UE și se încheia cu un îndemn clar: votați împotriva modificării Constituției.

Cartelele erau folosite după metoda ”burner phone”, adică pentru o perioadă scurtă de timp, până când autoritățile aflau despre activitatea ilicită și blocau numerele. Atunci, angajații așa-zisului call-center pur și simplu luau alte cartele și continuau să apeleze cetățenii.

Am încercat să o contactăm pe Ecaterina Șpiț (Catea O.f. central, după cum o prezintă programele de identificare a numerelor de telefon), însă telefonul acesteia este deconectat.

Activitatea call-center-ului, supravegheată din Rusia de unul dintre coordonatorii ”pelerinajelor” preoțești la Moscova

Potrivit informațiilor obținute de Deschide.MD, fondatorul VIGEIS S.R.L., Ecaterina Șpiț, ar avea legături cu un oarecare Voronțov Vadim Petrovici, cetățean al Federației Ruse despre care sursele noastre relatează că a fost și unul dintre coordonatorii așa ziselor pelerinaje organizate de Patriarhia Moscovei și gruparea criminală Șor pentru preoții Mitropoliei Moldovei în perioada august-septembrie. Odată ajunși la Moscova, clericii erau preluați de Voronțov, care era responsabil de ghidarea și organizarea activităților pentru aceștia.

Acest Voronțov Vadim Petrovici este și administratorul campaniei de dezinformare lansate în preajma scrutinului electoral din 20 octombrie. Pe lângă call-center-ul improvizat printre mașinile de cusut de VIGEIS S.R.L., acesta a mai organizat ”bombardamentul” cetățenilor moldoveni cu mesaje SMS și pe rețelele Telegram și WhatsApp, în care conaționalii noștri erau îndemnați să voteze ”NU” la referendum. Aceste mesaje erau expediate de pe numere din Federația Rusă și Kazahstan, fapt care sugerează că centrul de apel al cusătorilor de haine din R. Moldova nu era singurul vârf de lance al ofensivei informaționale ruse.

Activitatea call-center-ului, promovată activ pe canalurile de Telegram ale grupării Șor

Potrivit Deschide.MD, mai multe surse din cadrul grupării Șor, cu acces la canalul Stop UE de pe Telegram și chat-bot-urile conexe, ne-au expediat capturi de ecran cu mesajele utilizate de oamenii oligarhului fugar pentru a promova activitatea call-center-ului.

„Bună ziua, colegi! Call-center-ul a început să efectueze apeluri de pe numere kazahe. Nu vă speriați, sunt de-ai noștri. Preveniți-i pe toți!”

„Numărul call-center-ului care va suna simpatizanții. Haideți să distribuim la maximum acest număr, ca oamenilor să nu le fie frică să răspundă!”, sunt doar câteva dintre mesajele distribuite pe grupurile de Telegram ale lui Șor.

Eșecul campaniei de dezinformare. Pregătiri pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Nu cunoaștem cu exactitate câți cetățeni moldoveni au fost expuși acestei campanii de dezinformare coordonate de Kremlin și nici câți dintre ei au fost convinși să voteze ”NU” la referendum, însă, după prelucrarea de către CEC a tuturor proceselor verbale, putem spune că tentativele lor s-au soldat cu eșec. Referendumul constituțional privind integrarea R. Moldova în UE a fost susținut de majoritatea alegătorilor.

Acest lucru nu înseamnă că activitatea call-center-ului deschis de cei care, mai ieri, se îndeletniceau cu fabricarea articolelor de vestimentație, va înceta. Turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă următoarea țintă a mașinăriei rusești de propagandă, mai scrie Deschide.MD.

În acest sens, autoritățile din R. Moldova s-au autosesizat și au demarat cercetări pe caz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova depune eforturi pentru a bloca toate cartelele achiziționate de VIGEIS S.R.L.

#fabrica #Sor #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).