Președintele PMI Europa: Politicile de reglementare trebuie să stimuleze știința și inovațiile

Investițiile în produsele fără fum au adus transformări majore în regiunea europeană. În zece ani de la lansarea alternativelor fără fum ale Philip Morris International, numărul de fumători a scăzut în statele UE, iar investițiile în fabricile fără fum au contribuit la crearea a mii de locuri de muncă și noi servicii. Declarația a fost făcută de Massimo Andolina, Președintele regiunii Europene a Philip Morris International, care precizat că transformările pozitive au la bază politici de reglementare care stimulează știința și inovațiile, scrie realitatea.md.

Din 2008, Philip Morris International a investit peste 12.5 miliarde USD în dezvoltarea, cercetarea și comercializarea produselor fără fum. Massimo Adolina a declarat că majoritatea investițiilor au fost direcționate în regiunea UE. Prin urmare, 7 din 10 fabrici de producere a rezervelor de tutun sunt localizate în Europa, iar 75% din volumul consumabilelor comercializate global, la fel, sunt produse în regiunea europeană.

„Italia a fost prima țară în care s-au realizat cele mai mari investiții. Este vorba de peste 1.2 miliarde de dolari, care au generat direct peste 2 mii de locuri de muncă în cadrul fabricii deschise de PMI și peste 4 de mii de locuri de muncă asociate cu producerea de consumabile pentru dispozitivul de încălzire a tutunului. În același timp, au avut de beneficiat peste 8 mii de întreprinderi mici și mijlocii, care contribuie la ceea ce facem. Același lucru s-a întâmplat în Grecia, unde până în prezent s-au investit peste 700 de milioane de dolari în producerea rezervelor de tutun. La fel și în România, unde suma investițiilor în fabrică ajunge la 600 de milioane de dolari”, a menționat Massimo Andolina.

Președintele regiunii Europene a PMI a adăugat că investițiile în regiune au avut impact pozitiv atât pentru consumatori, câte și pentru economie, întrucât au fost create locuri de muncă, a avut loc industrializarea țărilor și au fost generate o varietate de servicii noi, utilizate de companie pentru a oferi fumătorilor o alternativă.

„Peste 12 milioane de fumători din Uniunea Europeană au renunțat la țigările tradiționale și au trecut la alternativele fără fum ale Philip Morris International. Astfel, transformarea companiei a adus beneficii pentru fumători, pentru că le oferă oportunitatea de a avea alternative mai bune. A avut un impact pozitiv pentru populația din regiune, stimulând inovațiile, industrializarea, agricultura, sectorul de servicii și, prin urmare, procesul de productivitate și competitivitate”, a spus Andolina.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International a mai precizat că, în statele unde autoritățile integrează politici de reglementare care stimulează știința și inovația, rata fumatului este în scădere.

„Suedia a trecut de la o incidență a fumatului de 16% în 2006, la aproximativ 5%. Este o țară pe care o poți declara, conform standardelor OMS, fără fum. Cum a reușit? Oamenii au acces la informații și la toate alternativele fără fum, care sunt mai puțin dăunătoare decât țigările. Dacă am fi reușit să replicăm parcursul Suediei în ceea ce privește scăderea incidenței fumatului în restul țărilor UE, aproape 40 de milioane de oameni astăzi nu ar mai fuma”, a mai adăugat Președintele Regiunii Europene a PMI.

Despre faptul că politicile tradiționale privind controlul tutunului nu mai funcționează în societatea de astăzi a menționat și Christos Harpantidis, Vicepreședinte senior Afaceri Externe, PMI.

„Aceste politici învechite, care se bazează pe restricții, privează fumătorii de oportunitatea de a reduce semnificativ daunele acestui viciu. Prin interzicerea tuturor opțiunilor, îi determini pe oameni să se îndrepte spre țigări, inclusiv spre produsele ilicite. În prezent, aproape jumătate din piața globală a țigărilor electronice este ilicită, iar acest lucru se întâmplă din cauza abordării prohibiționiste”, a declarat Christos Harpantidis.

Harpantidis este de părere că politicile de stat ar trebui să se bazeze pe date științifice și să ia în considerare rolul pe care îl pot avea produsele fără fum în reducerea riscurilor asociate fumatului atunci când guvernele elaborează strategiile de reglementare a tutunului.

„Autoritățile au responsabilitatea de a prioritiza sănătatea publică și de a lua decizii politice conștiente, bazate pe date științifice care demonstrează că alternativele fără fum sunt mai puțin dăunătoare decât fumatul tradițional. Permiteți accesul consumatorilor la informații despre alternativele fumatului!”, a adăugat Harpantidis.

Philip Morris International (PMI) a anunțat despre transformarea companiei în 2014, lansând pe piață dispozitivul fără fum de încălzire a tutunului. În prezent, la nivel global sunt peste 28 de milioane de utilizatori adulți ai alternativelor fără fum PMI, prezente pe 90 de piețe în toată lumea.

#politici #fumat #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna