VIDEO „Tinerii pot și trebuie să decidă. De alegerea noastră depinde viitorul nostru. Eu aleg să merg la vot!”

Tinerii din Moldova sunt convinşi că trebuie să meargă la vot, pentru că astfel, participă la procesul decizional din ţara noastră. Urmăriţi mesajul acestora:

„Noi tinerii ne alegem viitorul şi nu putem sta deoparte”, spune Bogdan.

„Să fii tânăr, înseamnă să te implici în luarea deciziilor”, afirmă Vlada.

„Tinerii pot și trebuie să decidă. De alegerea noastră depinde viitorul nostru. Eu aleg sa merg la vot. Hai şi tu!”, îi provoacă Nicu pe semenii săi.

„Sunt medic, absolvent a Universităţii din Moldova. Îmi doresc să muncesc şi trăiesc, aici, acasă. Îmi doresc o societate sănătoasă și o țară care-și apreciază și susține tinerii specialiști. Eu voi merge să votez pentru că vreau să-mi aleg viitorul”, susţine Cristina, tânără doctoriţă.

Turul doi pentru alegerile prezidenţiale din Moldova se va desfăşura duminică, 3 noiembrie, când moldovenii din ţară şi diaspora îşi vor alege preşedintele pentru un mandat de patru ani. Duelul se dă între actualul preşedinte Maia Sandu şi reprezentantul socialiştilor, Alexandr Stoianoglo.

Precizăm că în primul tur de scrutin, care a avut loc în data de 20 octombrie, la urne s-au prezentat aproape 400 000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Pe 3 noiembrie, mergi la vot!

#tinerii voteaza #3 noiembrie #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.