Agricultura Moldovei se bazează pe fier vechi! Echipamente agricole din anii '40 încă în funcțiune

Republica Moldova dispune de 2,2 milioane de hectare de teren agricol și peste 900.000 de întreprinderi agricole care utilizează echipamente și utilaje de diverse tipuri și proveniență. Conform celor mai recente date, Moldova are un total de 109.640 de echipamente agricole funcționale, distribuite neuniform pe diferite regiuni ale țării, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Astfel, în Republica Moldova există 62 364 de tractoare care reprezintă 57% din totalul echipamentelor, fiind cea mai importantă categorie.

– Semănători: 11.154 unități.

– Boroane: 10.160 unități.

– Cultivatoare: 9.188 unități.

– Combine: 5.568 unități.

– Pluguri: 4.626 unități.

– Remorci: 4.432 unități.

– Rarițe: 2.148 unități.

„Chișinăul deține întâietatea cu cele mai multe unități de tehnică agricolă 13.474 unități. În regiunea centrală a țării sunt 33 992 unități, în nordul țării 36 514 unități – regiunea cu cea mai mare concentrație de echipamente agricole., în sud – 19 874 unități, iar în Găgăuzia – 5 786 unități”, mai spune Rija.

În termeni procentuali, regiunile Centru și Nord împreună dețin aproximativ 70% din echipamentele agricole, iar zona Chișinăului are cea mai mare concentrare de echipamente pe o suprafață mică.

În ceea ce privește vechimea echipamentelor, vârsta medie a echipamentelor agricole este destul de ridicată. Mediana este anul 2016, ceea ce înseamnă că jumătate din echipamente sunt mai vechi de acest an. Urmează anul 1998, cu 25% din tehnica agricolă și anul 2020.

Tractoarele, care reprezintă 57% din totalul echipamentelor agricole, au o distribuție de vârstă similară: 25% sunt mai vechi de 1990, 50% sunt mai vechi de 2007 și doar un sfert sunt mai noi de 2018. Există și echipamente agricole foarte vechi: de exemplu, în Orhei și Soroca există tractoare fabricate în 1949.

În ceea ce privește originea echipamentelor, acestea provin din 70 de state, însă aproximativ 89% dintre acestea sunt fabricate în 10 țări: Belarus: 38% din totalul tractoarelor (23 708 unități), Ucraina – 17% din echipamente, predominant boroane, cultivatoare și pluguri, Turcia: 13%, cu accent pe semănători și cultivatoare, Rusia: 12%, în special tractoare și combine, Germania: producător important de combine (36% din totalul combinelor) și alte echipamente și Republica Moldova: 4.794 unități, majoritatea fiind remorci și alte echipamente.

În acest context, majoritatea tractoarelor din Moldova provin din Belarus, iar combinele din Germania și Rusia domină piața locală.

Distribuția echipamentelor raportată la suprafața agricolă arată o variație considerabilă între raioane. În Chișinău și Bălți, de exemplu, există câte un tractor la fiecare 3,7 hectare, în timp ce în Taraclia un tractor deservește aproximativ 251 hectare, iar un combină, 1.439 hectare.

Datele arată o nevoie acută de modernizare și de o distribuție mai echitabilă a echipamentelor agricole în Moldova. Echipamentele existente sunt, în mare parte, vechi și ineficiente pentru cerințele moderne ale agriculturii. Concentrarea echipamentelor în anumite regiuni și dependința de producătorii din alte țări pun presiune pe capacitatea Republicii Moldova de a-și susține agricultura în mod durabil și competitiv pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tehnica agricola #regiuni #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.