ANRE revoluționează pața de energie: Tranzacții rapide și reducerea dezechilibrelor pentru Moldova

07 Nov. 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2024, 09:19 // Actual //  Ursu Victor

Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a adoptat noi reguli pentru piața energiei electrice din Republica Moldova. Modificările au scopul de a dezvolta piețele de energie pe termen scurt și de a menține echilibrul în sistemul energetic național, reducând astfel volumul dezechilibrelor și costurile asociate.

Noile reguli vizează funcționarea piețelor pentru ziua următoare (PZU) și a pieței pe parcursul zilei (PPZ), administrate de Operatorul Pieței de Energie M (OPEM), filială a operatorului pieței din România, OPCOM SA. Prin această structură, producătorii și furnizorii de energie pot tranzacționa energie electrică aproape de momentul livrării, diminuând riscul dezechilibrelor.

Prin aceste măsuri, ANRE aliniază piața de energie moldovenească la practicile Uniunii Europene, încurajând oportunități noi pentru producători și furnizori, ceea ce poate atrage investiții și proiecte energetice competitive. În februarie 2024, Guvernul Republicii Moldova a desemnat OPEM ca operator de piață, iar ANRE i-a acordat licența de funcționare în martie.

OPEM a lansat recent site-ul www.opem.md, unde vor fi publicate procedurile interne de tranzacționare pentru consultare publică. Urmează înregistrarea participanților și primele tranzacții de testare.

Aceste piețe pe termen scurt vor permite tranzacții orare la prețuri variabile, facilitând și introducerea tarifelor diferențiate în funcție de ora de consum, contribuind astfel la o integrare mai mare a energiei din surse regenerabile în sistemul energetic al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.