Numele candidaților propuși de Parlament pentru Consiliul Audiovizualului. Anunțul Lilianei Nicolăescu-Onofrei

24 Nov. 2021, 22:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
24 Nov. 2021, 22:11 // Slider //  MD Bani

A fost făcut public numele candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Audiovizualului, care urmează să fie aprobați de Parlament, informează Realitatea.md. Informația a fost oferită de către Liliana Nicolăescu-Onofrei, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul Jurnal TV.

Potrivit Lilianei Nicolăescu-Onofrei, care e președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media –  2 candidați sunt înaintați de către formațiunea PAS, și câte unul din partea fracțiunilor de opoziție. În același timp, reprezentanții Organizațiilor de media au înaintat 5 candidați, dintre care urmează să fie selectați doar 2.

Astfel, din partea formațiunii PAS sunt înaintați: Larisa Turea, critic de teatru, precum și Orest Dabija – angajat al ministerul Culturii.

Din partea  BECS este înaintată  Tatiana Crestenco – angajată în cadrul oficiului Avocatului Copilului.

Din partea fracțiunii Shor a fost înaintată Anastasia Svetlicinîi  –  fostă angajată la TV6.

Organizațiile de media i-au înaintat pe:

Verșinin Alexandru – fost angajat al TRM

Rîbca Eugeniu – recomandat de API

Aneta Gonța – expertă de media, recomdantă de API

Saharneanu Valeriu – ziarist, fost deputat

Călugăru Larisa – de la Ziarul Național.

Realitatea.md amintește că anterior președinta țării, Maia Sandu, l-a propus pe Ruslan Mihalevschi, redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți, în calitate de membru al acestui Consiliu. În același timp, Guvernul a desemnat-o pe Liliana Vițu în această funcție.

Realitatea Live

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.