Numele candidaților propuși de Parlament pentru Consiliul Audiovizualului. Anunțul Lilianei Nicolăescu-Onofrei

24 Nov. 2021, 22:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
24 Nov. 2021, 22:11 // Slider //  MD Bani

A fost făcut public numele candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Audiovizualului, care urmează să fie aprobați de Parlament, informează Realitatea.md. Informația a fost oferită de către Liliana Nicolăescu-Onofrei, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul Jurnal TV.

Potrivit Lilianei Nicolăescu-Onofrei, care e președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media –  2 candidați sunt înaintați de către formațiunea PAS, și câte unul din partea fracțiunilor de opoziție. În același timp, reprezentanții Organizațiilor de media au înaintat 5 candidați, dintre care urmează să fie selectați doar 2.

Astfel, din partea formațiunii PAS sunt înaintați: Larisa Turea, critic de teatru, precum și Orest Dabija – angajat al ministerul Culturii.

Din partea  BECS este înaintată  Tatiana Crestenco – angajată în cadrul oficiului Avocatului Copilului.

Din partea fracțiunii Shor a fost înaintată Anastasia Svetlicinîi  –  fostă angajată la TV6.

Organizațiile de media i-au înaintat pe:

Verșinin Alexandru – fost angajat al TRM

Rîbca Eugeniu – recomandat de API

Aneta Gonța – expertă de media, recomdantă de API

Saharneanu Valeriu – ziarist, fost deputat

Călugăru Larisa – de la Ziarul Național.

Realitatea.md amintește că anterior președinta țării, Maia Sandu, l-a propus pe Ruslan Mihalevschi, redactor-șef al ziarului „SP” din Bălți, în calitate de membru al acestui Consiliu. În același timp, Guvernul a desemnat-o pe Liliana Vițu în această funcție.

Realitatea Live

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.