A fost inaugurat MEDIACOR, primul centru de producție digital-media din Republica Moldova. A participat Samantha Power

Samantha Power, administratoarea USAID, în cadrul vizitei sale oficiale în Republica Moldova, a inaugurat astăzi MEDIACOR, primul centru de producție digital-media, ce marchează o nouă etapă în dezvoltarea industriilor creative din țară.

MEDIACOR a fost lansat de Administratoarea USAID împreună cu Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, Ambasadoarea Suediei, Katarina Fried, Ambasadorul Marii Britanii, Steven Fisher, Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, și Directorul Asociației COR, Vasili Braga, care sunt partenerii și co-finanțatorii centrului.

Găzduit de Universitatea de Stat din Moldova, MEDIACOR oferă spații pentru colaborare, producție, filmări și post-producție care vor permite studenților, profesioniștilor și studiourilor de producție să realizeze produse media la standardele industriei media, aplicând noi tehnologii în pas cu tendințele globale din media digitală. MEDIACOR este lansat într-un moment în care modelele tradiționale în media, tehnologiile și modurile de gândire sunt în plină schimbare, cu tendința de consum accelerat a produselor media digitale.

„Vin din sectorul de producție media și știu cât de valoros este să asigurăm accesul tinerilor profesioniști și studenților la tehnologii moderne, de ultimă generație. Astfel, ei învață să creeze conținut media de calitate, competitive pe piața națională și internațională„, susține Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

MEDIACOR va fi o platformă de dezvoltare pentru antreprenori din domeniile servicii creative și media, care în Moldova numără peste 2,800 companii, unele având deja colaborări cu parteneri internaționali pentru producție audiovizuală, film, animație și design grafic.

Peste 1.000 de studenți de la facultățile de jurnalism, IT și comunicații, dar și specialiștii și companiile din domeniul industriilor creative vor avea acces la cele 4 zone de pre-producție și post-producție video și audio de la MEDIACOR:

Zona de pre-producție oferă spații de pregătire pentru filmări, sală de proiecții sau evenimente, birouri pentru creație media;
Zona Data Center are spațiu pentru păstrarea recuzitei destinată filmărilor;
Zona de post-producție oferă studiouri de înregistrare a sunetului, mixaj audio, dublare, foley, editare video (corectoarea culorilor);
Zona de producție HiTech dispune de 2 platouri de filmare ce vor putea fi utilizate pentru producerea de emisiuni TV, produse vlogging; este dotată cu echipamente pentru producție virtuală în baza softului Unreal Engine, echipamente de captare digitală a mișcărilor pentru producerea de animații și dezvoltare jocuri video.

„Universitatea de Stat – ce are astăzi la activ peste 10.500 de studenți – este bucuroasă să găzduiască MEDIACOR. Noul centru media oferă studenților de la facultățile de jurnalism, tehnologii informaționale, economie, matematică, filologie, limbi străine acces la echipamente moderne ce le vor oferi studenților posibilitatea de a îmbina cunoștințele teoretice cu cele practice. Astfel, vom pregăti specialiști ce vor putea răspunde cerințelor pieței muncii„, a declarat Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova.

Centrul MEDIACOR va fi administrat de Asociația COR, care gestionează de 2 ani activitatea centrului creativ ARTCOR.

„La MEDIACOR vom aduce, împreună cu partenerii privați, cele mai avansate tehnologii media, cum ar fi captarea mișcărilor pentru industria dezvoltatoare de jocuri și producție virtuală pentru industria de film și media. Noile tehnologii ne permit să reducem esențial costul și timpul de producție, care este astăzi o barieră în dezvoltarea industriei digital-media în R. Moldova„, spune Vasili Braga, Directorul Asociației COR.

Primul rezident al MEDIACOR este Școala de Studii Avansate în Jurnalism.

Crearea MEDIACOR a fost posibilă datorită parteneriatului dintre Ambasada SUA, USAID, Guvernele Suediei, Marii Britanii, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii, Universitatea de Stat din Moldova și Asociația COR. Valoarea parteneriatului este de aproape 3 mln USD, dintre care 1,3 mln USD reprezintă suportul USAID, Suedia și UK aid.

#mediacor #digital-media

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna