A treia conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, găzduită de Franţa duminică şi luni

20 Nov. 2022, 05:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Nov. 2022, 05:23 // Actual //  bani.md

Cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova se va desfăşura duminică şi luni la Paris şi va fi co-prezidată de România, Franţa şi Germania. La eveniment, delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de preşedinta Maia Sandu şi vor participa mai mulţi membri ai Guvernului de la Chişinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform) este o iniţiativă a României, Germaniei şi Franţei, care urmăreşte generarea de asistenţă imediată politică, financiară şi materială, precum şi de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene, a ţărilor G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi organizaţiilor internaţionale, precum şi a altor parteneri de dezvoltare. Potrivit site-ului Guvernului de la Chişinău, scopul organizării Conferinţelor este de a mobiliza, concentra şi coordona sprijinul politic, tehnic şi financiar al ţărilor dezvoltate pentru Republica Moldova.
Prima ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc la Berlin pe 5 aprilie 2022, iar cea de-a doua – la Bucureşti, pe 15 iulie.
Miniştrii de externe ai României şi Republicii Moldova, Bogdan Aurescu, respectiv Nicu Popescu, au avut o convorbire telefonică în timpul căreia au discutat despre pregătirea celei de-a treia conferinţe a donatorilor, găzduită de Franţa.

„Ne-am coordonat pe subiectul priorităţilor de cooperare a reuniunii de la Paris, în special cele care vizează proiectele de infrastructură, transport şi securitatea energetică”, a detaliat Nicu Popescu citat într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

De asemenea, în contextul participării României şi Republicii Moldova la Sommetul Francofoniei, desfăşurat sâmbătă la Djerba, Tunisia, cei doi miniştri s-au referit în timpul convorbirii telefonice la sincronizarea poziţiilor comune ale celor două ţări în adoptarea declaraţiilor finale ale acestuia. ”Ataşamentul faţă de limba franceză este o altă legătură strânsă între Chişinău şi Bucureşti”, a subliniat ministrul de externe Nicu Popescu, conform aceluiaşi comunicat de presă.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!