A treia conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, găzduită de Franţa duminică şi luni

Cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova se va desfăşura duminică şi luni la Paris şi va fi co-prezidată de România, Franţa şi Germania. La eveniment, delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de preşedinta Maia Sandu şi vor participa mai mulţi membri ai Guvernului de la Chişinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform) este o iniţiativă a României, Germaniei şi Franţei, care urmăreşte generarea de asistenţă imediată politică, financiară şi materială, precum şi de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene, a ţărilor G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi organizaţiilor internaţionale, precum şi a altor parteneri de dezvoltare. Potrivit site-ului Guvernului de la Chişinău, scopul organizării Conferinţelor este de a mobiliza, concentra şi coordona sprijinul politic, tehnic şi financiar al ţărilor dezvoltate pentru Republica Moldova.
Prima ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc la Berlin pe 5 aprilie 2022, iar cea de-a doua – la Bucureşti, pe 15 iulie.
Miniştrii de externe ai României şi Republicii Moldova, Bogdan Aurescu, respectiv Nicu Popescu, au avut o convorbire telefonică în timpul căreia au discutat despre pregătirea celei de-a treia conferinţe a donatorilor, găzduită de Franţa.

„Ne-am coordonat pe subiectul priorităţilor de cooperare a reuniunii de la Paris, în special cele care vizează proiectele de infrastructură, transport şi securitatea energetică”, a detaliat Nicu Popescu citat într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

De asemenea, în contextul participării României şi Republicii Moldova la Sommetul Francofoniei, desfăşurat sâmbătă la Djerba, Tunisia, cei doi miniştri s-au referit în timpul convorbirii telefonice la sincronizarea poziţiilor comune ale celor două ţări în adoptarea declaraţiilor finale ale acestuia. ”Ataşamentul faţă de limba franceză este o altă legătură strânsă între Chişinău şi Bucureşti”, a subliniat ministrul de externe Nicu Popescu, conform aceluiaşi comunicat de presă.

#donatori #conferinta #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.