Abu Dhabi va interzice accesul persoanelor nevaccinate aproape în toate locurile publice, inclusiv în școli

Abu Dhabi va interzice accesul persoanelor nevaccinate împotriva coronavirusului aproape în toate locurile publice, inclusiv în școli. Despre aceasta a anunțat guvernul Emiratului, ieri seara, 28 iunie.

Emiratele Arabe Unite au anunțat examinarea planului încă în aprilie, dar nu au impus restricțiile. Acum, acestea vor fi adoptate în capitală, începând cu 20 august.

„Comitetul de urgență, criză și dezastre din Abu Dhabi a aprobat să permită doar persoanelor vaccinate să pătrundă în anumite locuri publice, după ce au vaccinat 93% din grupurile țintă din Emirat pentru a avea grijă de sănătatea populației, se arată într-un tweet de la biroul media din Abu Dhabi.

The Abu Dhabi Emergency, Crisis and Disasters Committee has approved allowing only those vaccinated to enter some public places, after vaccinating 93 per cent of target groups in the emirate and to preserve public health. pic.twitter.com/KUGz9YWqTa

— مكتب أبوظبي الإعلامي (@admediaoffice) June 28, 2021

Astfel, persoanelor nevaccinate împotriva Covid-19 le va interzis accesul în centrele comerciale, restaurante, cafenele, săli de sport, zone de agrement, activități sportive și în celorlalte spații comerciale cu amănuntul care nu se află în centre comerciale sau mall-uri. Accesul va fi permis doar în spații „esențiale”, cum ar fi farmacii și supermarketuri.

„Decizia se aplică și cluburilor de sănătate, stațiunilor, muzeelor și centrelor culturale, parcurilor tematice, universităților și institutelor, școlilor și creșelor”, a continuat postarea de pe Twitter.

Copiii cu vârsta sub 15 ani și cei cu scutiri speciale de la vaccinare nu se vor supune acestei reguli.

Aproape toată lumea s-a vaccinat

Abu Dhabi s-a lăudat cu o rată ridicată de vaccinare de 93% din populația emiratului, ca parte a justificării acestei mișcări.

Abu Dhabi nu a specificat dacă acest lucru se va aplica turiștilor și nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii CNBC.

Până în prezent, interdicțiile iminente la intrarea pentru cei nevaccinați se aplică numai în Abu Dhabi. În Dubai, capitala comercială și turistică a Emiratelor Arabe Unite, unele companii precum barurile și restaurantele necesită dovada vaccinării complete, dar restricțiile nu sunt universale.

#abu dhabi #vaccinare #restrictii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.