Acestea sunt cele 3 cele mai neînțelese emojiuri de pe planetă. De ce sunt importante în utilizare

Millennials și Gen Zers din Statele Unite s-ar putea să nu mai considere grozav emoji-ul „râzând cu lacrimi” , dar majoritatea utilizatorilor de emoji din întreaga lume nu sunt de acord, potrivit unui nou studiu.

LaughFata „râde cu voce tare” 😂 este oficial cel mai popular emoji din lume, potrivit cercetătorilor de la Adobe (ADBE) care au chestionat 7.000 de utilizatori din Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franța, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

Emoji-ul „thumbs up” 👍 a intrat pe locul doi, urmat de emoji-ul „heart red” ❤️. Flirturile „ochi și sărut” 😘 și „fața tristă cu o lacrimă” 😢 au completat primele cinci.

Producătorul de software a lansat joi concluziile din raportul său global Emoji Trend 2021 dinaintea Zilei Mondiale Emoji sâmbătă.

Bineînțeles, utilizatorii TikTok au trecut peste emoji-ul „râde cu voce tare”😂, despre care Gen Zers a susținut că este clișeu și nu în trend.

“Folosesc totul, în afară de emojiul care râde”, a declarat Walid Mohammed, în vârstă de 21 de ani, pentru CNN Business la începutul acestui an. „

Am încetat să-l mai folosesc cu ceva timp în urmă, pentru că am văzut oameni în vârstă care îl foloseau, cum ar fi mama, frații mei mai mari și doar persoanele în vârstă, în general”.

Cel mai recent raport Adobe Trend Emoji a examinat, de asemenea, cele mai neînțelese trei emojiuri din lume.

Simbolul „vinete” 🍆 a eliminat emojiurile „piersică” 🍑 și „clovn” 🤡 ca fiind cele mai confuze pentru utilizatori.

Marea majoritate a utilizatorilor de emoji (90%) consideră că hieroglifele moderne îi fac mai ușor să se exprime. Optzeci și nouă la sută dintre respondenți au spus că emojis simplifică comunicarea peste barierele lingvistice. Și 67% au spus că oamenii care folosesc emojis sunt mai prietenoși, mai amuzanți și mai cool decât cei care nu.

O mica parte a respondenților au spus că sunt mai confortabili în exprimarea emoțiilor prin emoji decât să vorbească la telefon sau în persoană. Mai mult de jumătate dintre utilizatorii globali de emoji (55%) au spus că utilizarea emoji-urilor în comunicații le-a adus un impact pozitiv asupra sănătății mintale.

Șaizeci și șase la sută dintre cei chestionați au declarat că emoji-urile sunt un instrument important de comunicare pentru crearea unității, respectului și înțelegerii. Și 88% au spus că se simt mai empatici față de persoanele care folosesc emojis.

„Sunt încurajat de această statistică specială”, a scris într-o postare de blog despre acest studiu, designerul de tipare și dezvoltator de fonturi Adobe Paul D. Hunt. „Emoji-urile sunt criticate uneori pentru că sunt excesiv de zaharine, dar această dulceață este esențială atunci când vine vorba de a difuza o parte din greutatea comunicării online.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!