Acestea sunt cele 3 cele mai neînțelese emojiuri de pe planetă. De ce sunt importante în utilizare

Millennials și Gen Zers din Statele Unite s-ar putea să nu mai considere grozav emoji-ul „râzând cu lacrimi” , dar majoritatea utilizatorilor de emoji din întreaga lume nu sunt de acord, potrivit unui nou studiu.

LaughFata „râde cu voce tare” 😂 este oficial cel mai popular emoji din lume, potrivit cercetătorilor de la Adobe (ADBE) care au chestionat 7.000 de utilizatori din Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franța, Japonia, Australia și Coreea de Sud.

Emoji-ul „thumbs up” 👍 a intrat pe locul doi, urmat de emoji-ul „heart red” ❤️. Flirturile „ochi și sărut” 😘 și „fața tristă cu o lacrimă” 😢 au completat primele cinci.

Producătorul de software a lansat joi concluziile din raportul său global Emoji Trend 2021 dinaintea Zilei Mondiale Emoji sâmbătă.

Bineînțeles, utilizatorii TikTok au trecut peste emoji-ul „râde cu voce tare”😂, despre care Gen Zers a susținut că este clișeu și nu în trend.

„Folosesc totul, în afară de emojiul care râde”, a declarat Walid Mohammed, în vârstă de 21 de ani, pentru CNN Business la începutul acestui an. „

Am încetat să-l mai folosesc cu ceva timp în urmă, pentru că am văzut oameni în vârstă care îl foloseau, cum ar fi mama, frații mei mai mari și doar persoanele în vârstă, în general”.

Cel mai recent raport Adobe Trend Emoji a examinat, de asemenea, cele mai neînțelese trei emojiuri din lume.

Simbolul „vinete” 🍆 a eliminat emojiurile „piersică” 🍑 și „clovn” 🤡 ca fiind cele mai confuze pentru utilizatori.

Marea majoritate a utilizatorilor de emoji (90%) consideră că hieroglifele moderne îi fac mai ușor să se exprime. Optzeci și nouă la sută dintre respondenți au spus că emojis simplifică comunicarea peste barierele lingvistice. Și 67% au spus că oamenii care folosesc emojis sunt mai prietenoși, mai amuzanți și mai cool decât cei care nu.

O mica parte a respondenților au spus că sunt mai confortabili în exprimarea emoțiilor prin emoji decât să vorbească la telefon sau în persoană. Mai mult de jumătate dintre utilizatorii globali de emoji (55%) au spus că utilizarea emoji-urilor în comunicații le-a adus un impact pozitiv asupra sănătății mintale.

Șaizeci și șase la sută dintre cei chestionați au declarat că emoji-urile sunt un instrument important de comunicare pentru crearea unității, respectului și înțelegerii. Și 88% au spus că se simt mai empatici față de persoanele care folosesc emojis.

„Sunt încurajat de această statistică specială”, a scris într-o postare de blog despre acest studiu, designerul de tipare și dezvoltator de fonturi Adobe Paul D. Hunt. „Emoji-urile sunt criticate uneori pentru că sunt excesiv de zaharine, dar această dulceață este esențială atunci când vine vorba de a difuza o parte din greutatea comunicării online.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.