Acordul „metalelor rare”: SUA vor trupe în Ucraina pentru a proteja rezervele de 500 de miliarde de dolari

Administrația fostului președinte american Donald Trump a propus trimiterea trupelor americane în Ucraina în schimbul obținerii unui drept de proprietate asupra a 50% din resursele de metale rare ale Ucrainei, estimate la o valoare de 500 de miliarde de dolari. Proiectul prevede ca zonele de exploatare a minereurilor să fie păzite de unități militare americane, conform unor surse guvernamentale americane citate de NBC și Financial Times (FT).

Această înțelegere ar permite Ucrainei să recupereze „miliarde de dolari” pentru armele și sprijinul acordat de SUA de la începutul invaziei rusești din 2022. Scott Bessent, secretar de stat al Departamentului de Finanțe al SUA, a prezentat acest proiect președintelui ucrainean Volodimir Zelenski miercuri la Kiev, conform a opt oficiali ucraineni care au confirmat întâlnirea.

În ciuda propunerii, Zelenski nu a semnat acordul imediat, solicitând timp pentru a-l analiza și pentru a consulta consilierii săi. Oficialii ucraineni au cerut mai multe clarificări cu privire la cum acest acord va contribui la securitatea pe termen lung a Ucrainei, primind un răspuns vag legat de „asigurarea prezenței americane pe teritoriul ucrainean”.

Zelenski a insistat asupra legării garanțiilor de securitate americane și europene de acordul pentru resursele naturale. De asemenea, liderul ucrainean a manifestat interes pentru implicarea altor state, inclusiv ale Uniunii Europene, în exploatarea viitoare a resurselor naturale ale Ucrainei. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a sugerat anterior țărilor din UE o colaborare în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, inclusiv titan, uraniu și litiu, pentru a întări industria și producția de apărare europeană.

În prezent, autoritățile ucrainene sunt în discuții pentru a obține o ofertă mai favorabilă din partea SUA, în condițiile în care unii oficiali ucraineni consideră că acordul propus de Bessent ar putea reprezenta „o înțelegere dificilă pentru Ucraina”. Zelenski a menționat că discuțiile privind metalele rare „continuă” și că a avut mai multe runde de negocieri pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trumpe #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia