Acordul „metalelor rare”: SUA vor trupe în Ucraina pentru a proteja rezervele de 500 de miliarde de dolari

Administrația fostului președinte american Donald Trump a propus trimiterea trupelor americane în Ucraina în schimbul obținerii unui drept de proprietate asupra a 50% din resursele de metale rare ale Ucrainei, estimate la o valoare de 500 de miliarde de dolari. Proiectul prevede ca zonele de exploatare a minereurilor să fie păzite de unități militare americane, conform unor surse guvernamentale americane citate de NBC și Financial Times (FT).

Această înțelegere ar permite Ucrainei să recupereze „miliarde de dolari” pentru armele și sprijinul acordat de SUA de la începutul invaziei rusești din 2022. Scott Bessent, secretar de stat al Departamentului de Finanțe al SUA, a prezentat acest proiect președintelui ucrainean Volodimir Zelenski miercuri la Kiev, conform a opt oficiali ucraineni care au confirmat întâlnirea.

În ciuda propunerii, Zelenski nu a semnat acordul imediat, solicitând timp pentru a-l analiza și pentru a consulta consilierii săi. Oficialii ucraineni au cerut mai multe clarificări cu privire la cum acest acord va contribui la securitatea pe termen lung a Ucrainei, primind un răspuns vag legat de „asigurarea prezenței americane pe teritoriul ucrainean”.

Zelenski a insistat asupra legării garanțiilor de securitate americane și europene de acordul pentru resursele naturale. De asemenea, liderul ucrainean a manifestat interes pentru implicarea altor state, inclusiv ale Uniunii Europene, în exploatarea viitoare a resurselor naturale ale Ucrainei. Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a sugerat anterior țărilor din UE o colaborare în exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, inclusiv titan, uraniu și litiu, pentru a întări industria și producția de apărare europeană.

În prezent, autoritățile ucrainene sunt în discuții pentru a obține o ofertă mai favorabilă din partea SUA, în condițiile în care unii oficiali ucraineni consideră că acordul propus de Bessent ar putea reprezenta „o înțelegere dificilă pentru Ucraina”. Zelenski a menționat că discuțiile privind metalele rare „continuă” și că a avut mai multe runde de negocieri pe această temă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trumpe #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile ucrainene de cereale, oleaginoase și produse derivate prin țările vecine au înregistrat o scădere semnificativă în a doua jumătate a anului 2024, conform datelor furnizate de Asociația Clubul Agrar Ucrainean (UCAB). Volumul mediu lunar al exporturilor a scăzut de 3,7 ori comparativ cu vârful din august 2023, atingând doar 1 milion de tone.

În cazul Republicii Moldova, scăderea este una abruptă. În decembrie 2024, volumul tranzitat prin Moldova s-a redus de 8,9 ori, ajungând la doar 10.000 de tone, comparativ cu 89.000 de tone în perioada de vârf din august 2023.

În august 2023, când „coridorul cerealier” din Marea Neagră fusese deja suspendat, iar ruta maritimă proprie a Ucrainei nu era încă operațională, exporturile prin țările vecine atinseseră un record de 3,7 milioane de tone. La acea vreme, structura exporturilor prin aceste rute arăta astfel:

România: 73% din total (datorită portului Constanța);
Polonia: 14%;
Ungaria: 9%;
Republica Moldova: 2%;
Slovacia: 2%.

Deschiderea în octombrie 2023 a unei rute maritime proprii din porturile ucrainene din zona Odesa a redus dependența Ucrainei de rutele terestre prin țările vecine. Acest fapt a permis exportul stocurilor mari de produse agricole acumulate înainte de începutul anului de comercializare 2024/2025.

Începând cu invazia Rusiei, blocarea rutelor maritime a determinat Ucraina să folosească exclusiv țările vecine pentru a exporta cereale și alte produse agricole. Porturile dunărene și coridorul terestru prin Moldova au jucat un rol esențial în primele luni de război, însă scăderea volumului exportat reflectă atât eforturile Ucrainei de a relua exporturile maritime, cât și dificultățile logistice și comerciale din țările tranzitate.

Scăderea drastică a volumelor de export prin Moldova, în special, ridică semne de întrebare cu privire la eficiența infrastructurii existente și la capacitatea țării de a susține tranzitul internațional în perioade de criză.