Acționarii băncilor nu vor primi dividende. Armașu: suntem în situație de șoc

Acționarii băncilor din Republica Moldova nu vor primi dividende în anul curent urmare a situației economice precare influențată de războiul din Ucraina. Octavian Armașu, guvernatorul BNM a declarat într-o conferință de presă că „cel mai probabil băncile nu vor distribui dividende în anul 2022”.

„Noi cu băncile suntem în permanentă discuție. Analizăm situația, facem stres testările băncilor suntem în situație de șoc pe moment și probabil că nu vor fi plăți de dividende. Dacă situația se normalizează putem să revenim la acest subiect”, a declarat Armașu.

În anul 2021, băncile din Republica Moldova au contabilizat un profit de 2,3 miliarde de lei cu 39,6% mai mult față de anul precedent.

Totodată, în trimestrul unu al anului curent, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 800 mil. de lei în trimestrul de două ori mai mare față de perioada similară a anului precedent.

Cea mai mare bancă, maib a înregistrat un profit de 261,5 mil. de lei de 1,7 ori mai mare, Moldindconbank – 193 mil. de lei cu 1,8 ori, Victoriabank – 151,4 mil. de lei o creștere de patru ori, iar la OTP Bank profitul s-a redus cu 24%, la 58,1 mil. de lei.

O creștere spectaculoasă a profitului a înregistrat BCR Chișinău care s-a majorat cu 11,4 ori la 16 mil. de lei.

Energbank și-a majorat profitul de 3,4 ori la 25,4 mi. de lei și la Eximbank de 1,5 ori la 23,2 mil. de lei. De aproape două ori și-a majorat profitul la ProCreditBank la 30,7 mil. de lei, iar de trei ori la Fincombank – 24,7 mil. de lei.

Comerțbank și Eurocreditbank au adunat câte 8,4 mil. de lei și 7,1 mil. de lei.

Întrebat de ce BNM a obligat băncile să suspende acordarea dividendelor, în schimb nu a limitat acordarea premiilor și sporurilor salariale șefilor băncilor, Armașu a spus că BNM nu poate face acest lucru. „Noi monitorizăm acest lucru”

#dividende #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.