Acționarii băncilor nu vor primi dividende. Armașu: suntem în situație de șoc

Acționarii băncilor din Republica Moldova nu vor primi dividende în anul curent urmare a situației economice precare influențată de războiul din Ucraina. Octavian Armașu, guvernatorul BNM a declarat într-o conferință de presă că „cel mai probabil băncile nu vor distribui dividende în anul 2022”.

„Noi cu băncile suntem în permanentă discuție. Analizăm situația, facem stres testările băncilor suntem în situație de șoc pe moment și probabil că nu vor fi plăți de dividende. Dacă situația se normalizează putem să revenim la acest subiect”, a declarat Armașu.

În anul 2021, băncile din Republica Moldova au contabilizat un profit de 2,3 miliarde de lei cu 39,6% mai mult față de anul precedent.

Totodată, în trimestrul unu al anului curent, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 800 mil. de lei în trimestrul de două ori mai mare față de perioada similară a anului precedent.

Cea mai mare bancă, maib a înregistrat un profit de 261,5 mil. de lei de 1,7 ori mai mare, Moldindconbank – 193 mil. de lei cu 1,8 ori, Victoriabank – 151,4 mil. de lei o creștere de patru ori, iar la OTP Bank profitul s-a redus cu 24%, la 58,1 mil. de lei.

O creștere spectaculoasă a profitului a înregistrat BCR Chișinău care s-a majorat cu 11,4 ori la 16 mil. de lei.

Energbank și-a majorat profitul de 3,4 ori la 25,4 mi. de lei și la Eximbank de 1,5 ori la 23,2 mil. de lei. De aproape două ori și-a majorat profitul la ProCreditBank la 30,7 mil. de lei, iar de trei ori la Fincombank – 24,7 mil. de lei.

Comerțbank și Eurocreditbank au adunat câte 8,4 mil. de lei și 7,1 mil. de lei.

Întrebat de ce BNM a obligat băncile să suspende acordarea dividendelor, în schimb nu a limitat acordarea premiilor și sporurilor salariale șefilor băncilor, Armașu a spus că BNM nu poate face acest lucru. „Noi monitorizăm acest lucru”

#dividende #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.