Acțiunile Apple și Tesla scad pe fondul problemelor de aprovizionare

Acțiunile Apple și Tesla s-au prăbușit din cauza preocupărilor tot mai mari cu privire la întârzierile la liniile lor de producție din China, transmite BBC.

Acțiunile Apple au atins cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Acțiunile Tesla au scăzut cu 73% de la nivelul record din noiembrie 2021.

În prezent, companiile se confruntă cu o criză de personal, în timp ce China se luptă cu un val de Covid, după ce a ridicat restricțiile.

China a anunțat că va ridica regulile stricte de carantină pentru călători pe 8 ianuarie, un semn pozitiv pentru mulți investitori care văd o ușurință în mișcarea lanțului de aprovizionare în 2023.

Dar investitorii globali sunt, de asemenea, precauți înaintea creșterilor suplimentare ale ratei dobânzii, a încetinirii economice globale și a războiului în curs din Ucraina.

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de Covid în centre-cheie de producție, analiștii spun că producția va avea nevoie de timp pentru a crește din nou.

„Fabricile se vor confrunta cu deficit de forță de muncă timp de cel puțin 4-6 săptămâni pe măsură ce valul trece prin regiunile lor de producție și, desigur, majoritatea lucrătorilor migranți se vor întoarce în satele lor natale pentru Anul Nou la sfârșitul lunii ianuarie”, spune Simon Baptist, economist șef la The Economist Intelligence Unit.

Întârzierile de producție l-au lovit pe furnizorul Apple Foxconn la începutul acestui an, în urma tulburărilor din fabrica sa din Zhangzhou, cunoscută sub numele de „iPhone City”. Compania a declarat că veniturile sale în noiembrie au scăzut cu 11% comparativ cu aceeași lună din 2021.

Săptămâna aceasta, rapoartele presei au spus că fabrica Tesla din Shanghai a redus producția, pe măsură ce infecțiile cu Covid au crescut în China. Compania a refuzat să comenteze.

Dar analiștii spun că vânzările lente ale companiei sunt evidente în faptul că a oferit reduceri atât clienților chinezi, cât și din America de Nord.

Investitorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la directorul executiv al Tesla, Elon Musk. El a preluat Twitter în octombrie, după o luptă juridică îndelungată, iar de atunci, Musk și-a concentrat o mare parte din timpul său pe gestionarea platformei de socializare. Unii au citat presupusa sa distragere a atenției în acest timp ca un alt motiv pentru scăderea prețului acțiunilor Tesla.

Săptămâna trecută, Musk a scris pe Twitter întrebând utilizatorii dacă ar trebui să continue ca șef al platformei – ei au votat nu, determinându-l să anunțe că va demisiona din funcția sa odată ce va fi găsit un înlocuitor.

Analiștii spun că acum trebuie să reconstruiască încrederea investitorilor și a membrilor consiliului de administrație.

#Tesla #actiuni #china #Apple #Elon Musk #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.