Acțiunile Apple și Tesla scad pe fondul problemelor de aprovizionare

28 Dec. 2022, 11:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Dec. 2022, 11:25 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Acțiunile Apple și Tesla s-au prăbușit din cauza preocupărilor tot mai mari cu privire la întârzierile la liniile lor de producție din China, transmite BBC.

Acțiunile Apple au atins cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Acțiunile Tesla au scăzut cu 73% de la nivelul record din noiembrie 2021.

În prezent, companiile se confruntă cu o criză de personal, în timp ce China se luptă cu un val de Covid, după ce a ridicat restricțiile.

China a anunțat că va ridica regulile stricte de carantină pentru călători pe 8 ianuarie, un semn pozitiv pentru mulți investitori care văd o ușurință în mișcarea lanțului de aprovizionare în 2023.

Dar investitorii globali sunt, de asemenea, precauți înaintea creșterilor suplimentare ale ratei dobânzii, a încetinirii economice globale și a războiului în curs din Ucraina.

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de Covid în centre-cheie de producție, analiștii spun că producția va avea nevoie de timp pentru a crește din nou.

„Fabricile se vor confrunta cu deficit de forță de muncă timp de cel puțin 4-6 săptămâni pe măsură ce valul trece prin regiunile lor de producție și, desigur, majoritatea lucrătorilor migranți se vor întoarce în satele lor natale pentru Anul Nou la sfârșitul lunii ianuarie”, spune Simon Baptist, economist șef la The Economist Intelligence Unit.

Întârzierile de producție l-au lovit pe furnizorul Apple Foxconn la începutul acestui an, în urma tulburărilor din fabrica sa din Zhangzhou, cunoscută sub numele de „iPhone City”. Compania a declarat că veniturile sale în noiembrie au scăzut cu 11% comparativ cu aceeași lună din 2021.

Săptămâna aceasta, rapoartele presei au spus că fabrica Tesla din Shanghai a redus producția, pe măsură ce infecțiile cu Covid au crescut în China. Compania a refuzat să comenteze.

Dar analiștii spun că vânzările lente ale companiei sunt evidente în faptul că a oferit reduceri atât clienților chinezi, cât și din America de Nord.

Investitorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la directorul executiv al Tesla, Elon Musk. El a preluat Twitter în octombrie, după o luptă juridică îndelungată, iar de atunci, Musk și-a concentrat o mare parte din timpul său pe gestionarea platformei de socializare. Unii au citat presupusa sa distragere a atenției în acest timp ca un alt motiv pentru scăderea prețului acțiunilor Tesla.

Săptămâna trecută, Musk a scris pe Twitter întrebând utilizatorii dacă ar trebui să continue ca șef al platformei – ei au votat nu, determinându-l să anunțe că va demisiona din funcția sa odată ce va fi găsit un înlocuitor.

Analiștii spun că acum trebuie să reconstruiască încrederea investitorilor și a membrilor consiliului de administrație.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.