Acțiunile Apple și Tesla scad pe fondul problemelor de aprovizionare

Acțiunile Apple și Tesla s-au prăbușit din cauza preocupărilor tot mai mari cu privire la întârzierile la liniile lor de producție din China, transmite BBC.

Acțiunile Apple au atins cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Acțiunile Tesla au scăzut cu 73% de la nivelul record din noiembrie 2021.

În prezent, companiile se confruntă cu o criză de personal, în timp ce China se luptă cu un val de Covid, după ce a ridicat restricțiile.

China a anunțat că va ridica regulile stricte de carantină pentru călători pe 8 ianuarie, un semn pozitiv pentru mulți investitori care văd o ușurință în mișcarea lanțului de aprovizionare în 2023.

Dar investitorii globali sunt, de asemenea, precauți înaintea creșterilor suplimentare ale ratei dobânzii, a încetinirii economice globale și a războiului în curs din Ucraina.

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de Covid în centre-cheie de producție, analiștii spun că producția va avea nevoie de timp pentru a crește din nou.

„Fabricile se vor confrunta cu deficit de forță de muncă timp de cel puțin 4-6 săptămâni pe măsură ce valul trece prin regiunile lor de producție și, desigur, majoritatea lucrătorilor migranți se vor întoarce în satele lor natale pentru Anul Nou la sfârșitul lunii ianuarie”, spune Simon Baptist, economist șef la The Economist Intelligence Unit.

Întârzierile de producție l-au lovit pe furnizorul Apple Foxconn la începutul acestui an, în urma tulburărilor din fabrica sa din Zhangzhou, cunoscută sub numele de „iPhone City”. Compania a declarat că veniturile sale în noiembrie au scăzut cu 11% comparativ cu aceeași lună din 2021.

Săptămâna aceasta, rapoartele presei au spus că fabrica Tesla din Shanghai a redus producția, pe măsură ce infecțiile cu Covid au crescut în China. Compania a refuzat să comenteze.

Dar analiștii spun că vânzările lente ale companiei sunt evidente în faptul că a oferit reduceri atât clienților chinezi, cât și din America de Nord.

Investitorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la directorul executiv al Tesla, Elon Musk. El a preluat Twitter în octombrie, după o luptă juridică îndelungată, iar de atunci, Musk și-a concentrat o mare parte din timpul său pe gestionarea platformei de socializare. Unii au citat presupusa sa distragere a atenției în acest timp ca un alt motiv pentru scăderea prețului acțiunilor Tesla.

Săptămâna trecută, Musk a scris pe Twitter întrebând utilizatorii dacă ar trebui să continue ca șef al platformei – ei au votat nu, determinându-l să anunțe că va demisiona din funcția sa odată ce va fi găsit un înlocuitor.

Analiștii spun că acum trebuie să reconstruiască încrederea investitorilor și a membrilor consiliului de administrație.

#Tesla #actiuni #china #Apple #Elon Musk #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație