Acțiunile Apple și Tesla scad pe fondul problemelor de aprovizionare

Acțiunile Apple și Tesla s-au prăbușit din cauza preocupărilor tot mai mari cu privire la întârzierile la liniile lor de producție din China, transmite BBC.

Acțiunile Apple au atins cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Acțiunile Tesla au scăzut cu 73% de la nivelul record din noiembrie 2021.

În prezent, companiile se confruntă cu o criză de personal, în timp ce China se luptă cu un val de Covid, după ce a ridicat restricțiile.

China a anunțat că va ridica regulile stricte de carantină pentru călători pe 8 ianuarie, un semn pozitiv pentru mulți investitori care văd o ușurință în mișcarea lanțului de aprovizionare în 2023.

Dar investitorii globali sunt, de asemenea, precauți înaintea creșterilor suplimentare ale ratei dobânzii, a încetinirii economice globale și a războiului în curs din Ucraina.

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de Covid în centre-cheie de producție, analiștii spun că producția va avea nevoie de timp pentru a crește din nou.

„Fabricile se vor confrunta cu deficit de forță de muncă timp de cel puțin 4-6 săptămâni pe măsură ce valul trece prin regiunile lor de producție și, desigur, majoritatea lucrătorilor migranți se vor întoarce în satele lor natale pentru Anul Nou la sfârșitul lunii ianuarie”, spune Simon Baptist, economist șef la The Economist Intelligence Unit.

Întârzierile de producție l-au lovit pe furnizorul Apple Foxconn la începutul acestui an, în urma tulburărilor din fabrica sa din Zhangzhou, cunoscută sub numele de „iPhone City”. Compania a declarat că veniturile sale în noiembrie au scăzut cu 11% comparativ cu aceeași lună din 2021.

Săptămâna aceasta, rapoartele presei au spus că fabrica Tesla din Shanghai a redus producția, pe măsură ce infecțiile cu Covid au crescut în China. Compania a refuzat să comenteze.

Dar analiștii spun că vânzările lente ale companiei sunt evidente în faptul că a oferit reduceri atât clienților chinezi, cât și din America de Nord.

Investitorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la directorul executiv al Tesla, Elon Musk. El a preluat Twitter în octombrie, după o luptă juridică îndelungată, iar de atunci, Musk și-a concentrat o mare parte din timpul său pe gestionarea platformei de socializare. Unii au citat presupusa sa distragere a atenției în acest timp ca un alt motiv pentru scăderea prețului acțiunilor Tesla.

Săptămâna trecută, Musk a scris pe Twitter întrebând utilizatorii dacă ar trebui să continue ca șef al platformei – ei au votat nu, determinându-l să anunțe că va demisiona din funcția sa odată ce va fi găsit un înlocuitor.

Analiștii spun că acum trebuie să reconstruiască încrederea investitorilor și a membrilor consiliului de administrație.

#Tesla #actiuni #china #Apple #Elon Musk #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova pregătește una dintre cele mai importante schimbări fiscale din ultimele decenii pentru regiunea transnistreană. Astfel, de la 1 august 2026, autoritățile intenționează să înceapă integrarea graduală a companiilor din stânga Nistrului în sistemul fiscal și vamal național, ca să pună capăt unui regim preferențial care a permis marilor afaceri din regiune să evite plata integrală a taxelor în bugetul de stat.

Potrivit unei investigații RISE Moldova, noua reformă ar putea închide un model economic care a funcționat mai bine de 20 de ani. Jurnaliștii arată că profiturile unor companii din regiunea transnistreană erau scoase peste hotare în numerar, inclusiv prin Aeroportul Internațional Chișinău, în genți sport transportate sub pază, iar ulterior ajungeau în conturile unor bănci europene și ale unor firme offshore.

Ministerul Finanțelor propune introducerea TVA și a accizelor pentru o parte din mărfurile importate de operatorii economici din regiunea transnistreană. Măsura reprezintă prima etapă a implementării Legii nr. 67/2026 în ce privește Fondul de convergență și urmărește integrarea completă a regiunii în spațiul economic, fiscal și vamal al Republicii Moldova până în 2030.

Autoritățile susțin că reforma va elimina avantajele fiscale de care au beneficiat companiile din stânga Nistrului, va reduce riscurile de evaziune fiscală și contrabandă și va crește veniturile bugetare. Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că, în prima etapă, au fost selectate categorii de mărfuri care nu ar trebui să ducă la scumpirea produselor de consum curent.

Investigația RISE amintește și de cazul holdingului „Sheriff”, principalul actor economic din regiune. Potrivit jurnaliștilor, compania a devenit în acest an cel mai mare finanțator al Fondului de Susținere Socială creat de administrația separatistă, după ce a transferat peste 5,2 milioane de euro.

În același timp, RISE arată că doar din neplata accizelor la comerțul cu țigări, bugetul Republicii Moldova ar fi ratat în trecut venituri de peste 130 de milioane de euro. Deși compania a fost vizată într-o anchetă privind contrabanda internațională cu țigări, în 2018 procurorii moldoveni au scos-o de sub urmărire penală și au renunțat la pretențiile privind neachitarea taxelor și accizelor.

Un alt document obținut de RISE Moldova descrie mecanismele prin care sute de milioane de euro ar fi fost scoase ani la rând din regiunea transnistreană. O notă explicativă atribuită fostului vice-director general al „Sheriff”, Porfiri Șkilniuk, arată că încă din 2002 numerarul era transportat prin Vama Tiraspol și Ucraina până la Aeroportul din Odesa, de unde era expediat la Viena și depus într-o bancă austriacă pentru alimentarea conturilor Agroprombank, instituție controlată de proprietarii holdingului.

După blocarea acestei rute în 2006, plata către firmele partenere din străinătate ar fi continuat direct în numerar pe teritoriul regiunii. Potrivit documentului, reprezentanții unor companii offshore ridicau banii de la sediul „Sheriff” și plecau ulterior „într-o direcție necunoscută”.

Datele oficiale citate de RISE Moldova relevă dimensiunea dezechilibrului fiscal. La sfârșitul anului 2025, în registrele Agenției Servicii Publice figurau 2.478 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, însă, în ultimii doi ani, toate aceste companii au virat în bugetul public național doar 2,8 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 140 de mii de euro.