Acțiunile Apple și Tesla scad pe fondul problemelor de aprovizionare

28 Dec. 2022, 11:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
28 Dec. 2022, 11:25 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Acțiunile Apple și Tesla s-au prăbușit din cauza preocupărilor tot mai mari cu privire la întârzierile la liniile lor de producție din China, transmite BBC.

Acțiunile Apple au atins cel mai scăzut nivel din iunie 2021. Acțiunile Tesla au scăzut cu 73% de la nivelul record din noiembrie 2021.

În prezent, companiile se confruntă cu o criză de personal, în timp ce China se luptă cu un val de Covid, după ce a ridicat restricțiile.

China a anunțat că va ridica regulile stricte de carantină pentru călători pe 8 ianuarie, un semn pozitiv pentru mulți investitori care văd o ușurință în mișcarea lanțului de aprovizionare în 2023.

Dar investitorii globali sunt, de asemenea, precauți înaintea creșterilor suplimentare ale ratei dobânzii, a încetinirii economice globale și a războiului în curs din Ucraina.

Având în vedere creșterea numărului de cazuri de Covid în centre-cheie de producție, analiștii spun că producția va avea nevoie de timp pentru a crește din nou.

„Fabricile se vor confrunta cu deficit de forță de muncă timp de cel puțin 4-6 săptămâni pe măsură ce valul trece prin regiunile lor de producție și, desigur, majoritatea lucrătorilor migranți se vor întoarce în satele lor natale pentru Anul Nou la sfârșitul lunii ianuarie”, spune Simon Baptist, economist șef la The Economist Intelligence Unit.

Întârzierile de producție l-au lovit pe furnizorul Apple Foxconn la începutul acestui an, în urma tulburărilor din fabrica sa din Zhangzhou, cunoscută sub numele de „iPhone City”. Compania a declarat că veniturile sale în noiembrie au scăzut cu 11% comparativ cu aceeași lună din 2021.

Săptămâna aceasta, rapoartele presei au spus că fabrica Tesla din Shanghai a redus producția, pe măsură ce infecțiile cu Covid au crescut în China. Compania a refuzat să comenteze.

Dar analiștii spun că vânzările lente ale companiei sunt evidente în faptul că a oferit reduceri atât clienților chinezi, cât și din America de Nord.

Investitorii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la directorul executiv al Tesla, Elon Musk. El a preluat Twitter în octombrie, după o luptă juridică îndelungată, iar de atunci, Musk și-a concentrat o mare parte din timpul său pe gestionarea platformei de socializare. Unii au citat presupusa sa distragere a atenției în acest timp ca un alt motiv pentru scăderea prețului acțiunilor Tesla.

Săptămâna trecută, Musk a scris pe Twitter întrebând utilizatorii dacă ar trebui să continue ca șef al platformei – ei au votat nu, determinându-l să anunțe că va demisiona din funcția sa odată ce va fi găsit un înlocuitor.

Analiștii spun că acum trebuie să reconstruiască încrederea investitorilor și a membrilor consiliului de administrație.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.