Adevăratul motiv pentru care europenii se despart greu de gazul rusesc

Uniunea Europeană se chinuie efectiv de o lună să ajungă la un acord cu privire la al șaselea pachet de sancțiuni impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina. Principalul punct la care nu se pot pune de acord este cel legat de embargoul privind petrolul și gazele importate de blocul comunitar din Federația rusă.

Acest aspect este în avantajul lui Vladimir Putin care este plătit chiar de către cei care ajută Ucraina să se apere de invazia sa.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive”
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu este de părere că dacă ar fi vrut, cu toată tehnologia și experții pe care îi are la dispoziție, Europa ar fi putut, în cele 100 de zile de la începutul războiului, să facă terminale în porturile europene și să aducă gaze și petrol din SUA.

El spune că Europa trebuie să înțeleagă că relațiile cu Rusia nu mai pot reveni niciodată la cele de dinainte de război și că trebuie să facem cu toții sacrificii pentru a avea pace.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive doar să arate că ei sunt cei mai tari. Dacă ei își exprimă voința militară, toată lumea trebuie să fie de acord cu ei. Ori acest lucru nu se poate.

Eu nu văd altă soluție decât izolarea Rusiei să-și rezolve singură problemele. Trebuie să înțelegem că o Rusie izolată nu este o Rusie învinsă ci o Rusie lăsată în pace să-și rezolve problemele pe care le are”, a explicat Hari Bucur Marcu într-un interviu acordat Ziare.com.

”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun”
După negocierile intense de până acum, embargoul total de la început s-a transformat într-unul care ar viza doar livrările de pe mare. Acestea ar urma să fie oprite total până la sfârșitul anului, scrie Europa Liberă.

Ungaria, Slovacia și Cehia ar putea continua să importe, cel puțin deocamdată, prin intermediul conductei rusești Druzhba, cea mai lungă conductă de petrol din lume (4.000 de kilometri), care transportă petrol din estul Rusiei până în Europa.

Druzhba transportă petrol nu doar către Ungaria, Slovacia și Cehia, dar și în Austria și Germania, țări care par să fi fost de acord cu embargoul pentru petrol, dar rămân reticente în privința unei interziceri a importului de gaze naturale din Rusia.
”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun. În sensul în care ucrainenii spun că au pierderi de sute de oameni zilnic, plus răniți. Iar tu european vii și spui ”eu mai amân importul de gaz rusesc încă 100 de zile sau 200 de zile. Dacă facem un simplu calcul, vedem câți oameni își permit europenii să piardă ucrainenii doar că nu sunt ei pregătiți să renunțe la al treilea foc la sobă sau să-și încălzească piscina. Sau vor în continuare să facă mase plastice. O mare parte din gazul rusesc se duce în producția de mase plastice.

Este evident că ar trebui să încetăm cu această producție de mase plastice pentru că este poluantă. În loc să le dăm bani angajaților din industria maselor plastice și să-i trimitem acasă cum am făcut cu minerii când s-au închis minele, preferăm să ținem această industrie și să lăsăm să moară câte 100 de ucraineni pe zi, iar peste 100 de zile sunt 10.000 de morți și peste încă 100 de zile, încă 10.000 dar mergem pe principiul că ”nu sunt ai noștri, sunt ai lor”.

Acesta este tipul de atitudine europeană în momentul de față.

Bine, sunt alături de ucraineni, îi ajută cum pot, au dat sancțiuni Rusiei dar la fel de bine puteau să înțeleagă că nu se mai poate reveni la starea de dinainte de conflict sub nicio formă, nici ca atitudine, nici ca instituții de securitate și ar fi trebuit să pună piciorul în prag, să facem cu toții sacrificii ca să fie pace în Europa”, a mai spus expertul.

Puteau europenii să acopere cantitatea de petrol și gaze livrată din Rusia cu produse din SUA?

”Sunt niște probleme tehnice pentru că nu au capacitate de aducere în porturi a acestor combustibili dar la nivelul de tehnologie și de investiții pe care și-l permite Europa Occidentală, inclusiv în Portul Constanța sau în ce porturi voiau ei, în 100 de zile se puteau face nu știu câte terminale și rezolvau problema”, a mai spus Hari Bucur Marcu.

#gaze #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.