Adevăratul motiv pentru care europenii se despart greu de gazul rusesc

04 Iun. 2022, 06:44
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Iun. 2022, 06:44 // Slider //  bani.md

Uniunea Europeană se chinuie efectiv de o lună să ajungă la un acord cu privire la al șaselea pachet de sancțiuni impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina. Principalul punct la care nu se pot pune de acord este cel legat de embargoul privind petrolul și gazele importate de blocul comunitar din Federația rusă.

Acest aspect este în avantajul lui Vladimir Putin care este plătit chiar de către cei care ajută Ucraina să se apere de invazia sa.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive”
Expertul în securitate Hari Bucur Marcu este de părere că dacă ar fi vrut, cu toată tehnologia și experții pe care îi are la dispoziție, Europa ar fi putut, în cele 100 de zile de la începutul războiului, să facă terminale în porturile europene și să aducă gaze și petrol din SUA.

El spune că Europa trebuie să înțeleagă că relațiile cu Rusia nu mai pot reveni niciodată la cele de dinainte de război și că trebuie să facem cu toții sacrificii pentru a avea pace.
”Rușii sunt pregătiți să aibă pierderi masive doar să arate că ei sunt cei mai tari. Dacă ei își exprimă voința militară, toată lumea trebuie să fie de acord cu ei. Ori acest lucru nu se poate.

Eu nu văd altă soluție decât izolarea Rusiei să-și rezolve singură problemele. Trebuie să înțelegem că o Rusie izolată nu este o Rusie învinsă ci o Rusie lăsată în pace să-și rezolve problemele pe care le are”, a explicat Hari Bucur Marcu într-un interviu acordat Ziare.com.

”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun”
După negocierile intense de până acum, embargoul total de la început s-a transformat într-unul care ar viza doar livrările de pe mare. Acestea ar urma să fie oprite total până la sfârșitul anului, scrie Europa Liberă.

Ungaria, Slovacia și Cehia ar putea continua să importe, cel puțin deocamdată, prin intermediul conductei rusești Druzhba, cea mai lungă conductă de petrol din lume (4.000 de kilometri), care transportă petrol din estul Rusiei până în Europa.

Druzhba transportă petrol nu doar către Ungaria, Slovacia și Cehia, dar și în Austria și Germania, țări care par să fi fost de acord cu embargoul pentru petrol, dar rămân reticente în privința unei interziceri a importului de gaze naturale din Rusia.
”Ultima întrunire a liderilor europeni a fost de o penibilitate ieșită din comun. În sensul în care ucrainenii spun că au pierderi de sute de oameni zilnic, plus răniți. Iar tu european vii și spui ”eu mai amân importul de gaz rusesc încă 100 de zile sau 200 de zile. Dacă facem un simplu calcul, vedem câți oameni își permit europenii să piardă ucrainenii doar că nu sunt ei pregătiți să renunțe la al treilea foc la sobă sau să-și încălzească piscina. Sau vor în continuare să facă mase plastice. O mare parte din gazul rusesc se duce în producția de mase plastice.

Este evident că ar trebui să încetăm cu această producție de mase plastice pentru că este poluantă. În loc să le dăm bani angajaților din industria maselor plastice și să-i trimitem acasă cum am făcut cu minerii când s-au închis minele, preferăm să ținem această industrie și să lăsăm să moară câte 100 de ucraineni pe zi, iar peste 100 de zile sunt 10.000 de morți și peste încă 100 de zile, încă 10.000 dar mergem pe principiul că ”nu sunt ai noștri, sunt ai lor”.

Acesta este tipul de atitudine europeană în momentul de față.

Bine, sunt alături de ucraineni, îi ajută cum pot, au dat sancțiuni Rusiei dar la fel de bine puteau să înțeleagă că nu se mai poate reveni la starea de dinainte de conflict sub nicio formă, nici ca atitudine, nici ca instituții de securitate și ar fi trebuit să pună piciorul în prag, să facem cu toții sacrificii ca să fie pace în Europa”, a mai spus expertul.

Puteau europenii să acopere cantitatea de petrol și gaze livrată din Rusia cu produse din SUA?

”Sunt niște probleme tehnice pentru că nu au capacitate de aducere în porturi a acestor combustibili dar la nivelul de tehnologie și de investiții pe care și-l permite Europa Occidentală, inclusiv în Portul Constanța sau în ce porturi voiau ei, în 100 de zile se puteau face nu știu câte terminale și rezolvau problema”, a mai spus Hari Bucur Marcu.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 07:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 07:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!