Adevăratul motiv pentru prăbuşirea Bitcoin. Elon Musk nu este principalul vinovat

Preţul Bitcoin a scăzut sub 34.000 de dolari pentru prima dată în trei luni, însă nu Elon Musk este principalul vinovat, scrie BBC.

Scăderea valorii Bitcoin a început în urmă cu o săptămână, atunci când Elon Musk a spus că Tesla nu va mai accepta plățile cu Bitcoin.

Luni, Bitcoin a scăzut cu 13%, în timp ce alte monede digitale, precum Ethereum şi Dogecoin, au pierdut până la 18% din valoare.

Preţul Bitcoin a scăzut iniţial sub 40.000 de dolari, iar ulterior a scăzut cu încă 6.000 de dolari.

Între timp, acţiunile Tesla au scăzut cu aproximativ 3% pe tranzacţionarea din Wall Street, legăturile producătorului de maşini electrice cu Bitcoin fiind o posibilă cauză.

Tranzacţionarea criptomonedelor este ilegală în China din 2019, în încercarea de a stopa spălarea de bani, însă oamenii pot în continuare să tranzacţioneze Bitcoin, o acţiune care preocupă Beijingul.

Marţi, trei organizaţii susţinute de stat, inclusiv Asociaţia Naţională a Finanţelor pe Internet, Asociaţia Bancară şi Asociaţia de Plăţi şi Compensare au emis un avertisment pe reţelele de socializare.

Consumatorii nu au nicio protecţie dacă înregistrează pierderi în tranzacţiile cu criptomonede, spune cele trei organizaţii.

Ele adaugă că recentele schimbări ale preţurilor criptomonedelor „încalcă grav siguranţa activelor oamenilor” şi perturbă „ordinea economică şi financiară”.

„China pune de ceva timp presiune asupra zonei cripto, dar această decizie reprezintă o intensificare. Alte ţări ar putea urma, pe măsură ce băncile centrale fac paşi către propriile monede digitale”, spune Neil Wilson de la Markets.com.

În mod ironic, deşi moneda digitală nu poate fi tranzacţionată, legal, în China, mai mult de 75% din mineritul de Bitcoin se realizează în… China, ceea ce ar fi și o posibilă cauză a scăderii drastice a prețului Bitcoin.

#pretul bitcoin #scadere #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.