Adevărul despre banii moldovenilor! Anunțul vine chiar de la guvernatorul BNM, Octavian Armașu

Leul moldovenesc se apreciază continuu în ultima perioada față de principalele valute de referință. Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat, într-o conferință de presă, că motivele aprecierii sunt fundamentale.

Șeful băncii centrale spune că pe piață există un exces de valută, iar BNM intervine în fiecare zi prin cumpărări pentru a admite volatilitatea cursului.

„Piața valutară a Republicii Moldova este mică, respectiv sumele mai mari de valută nu pot fi, cu ușurință, absorbite și ca să nu fie volatilitate excesivă suntem nevoiți să intervenim și să cumpărăm valuta pentru a completa rezervele. De aceea rezervele valutare au ajuns la un nivel record”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că aprecierea leului se datorează câtorva factori.

„Unele plăți pentru energie au fost finanțate de către partenerii externei, respectiv ele au fost amânate și nu se efectuează în perioada de încălzire dar se vor face vara. Or, a-a redus crearea pentru valută. Deoarece avem recesiune, cererea de valută din partea importatorilor s-a redus. Iar toate acestea combinate pun presiune pe leu. Or, noi cu politica monetară vrem să stimulăm cererea internă care urmează să echilibreze și apetitul pentru valută urmare a revigorării importurilor”, a punctat Armașu.

Pentru astăzi, 14 februarie, BNM a stabilit un curs de 18,76 lei pentru un dolar american cu un ban mai puțin față de cotația de ieri și de 20,03 de lei pentru un euro, cu 6 bani mai puțin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #Armașu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.