Aduc sau nu banii fericirea? Se pare că dă, până la venituri de 500.000 de dolari pe an

Se pare că banii aduc fericirea, cel puţin până la 500.000 de dolari.
Banii chiar cumpără fericirea, iar corelaţia se extinde cu mult dincolo de pragul salarial de 75.000 de dolari pe an, care a fost considerat limita superioară pentru a avea un impact, potrivit unei echipe de oameni de ştiinţă, inclusiv psihologul laureat al Premiului Nobel care a introdus ideea unui platou al fericirii în urmă cu mai bine de un deceniu, conform Bloomberg.

Într-adevăr, starea de mulţumire creşte în mod constant în funcţie de venituri şi chiar se accelerează pe măsură ce salariul creşte peste 100.000 de dolari pe an, atât timp cât persoana se bucură de un anumit nivel de bază de fericire pentru început. Aceasta este concluzia unui studiu realizat pe 33.391 de persoane care trăiesc în SUA, publicat la 1 martie în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Autorii susţin că efectul poate fi observat în cazul salariilor de până la 500.000 de dolari, deşi nu dispun de date concludente dincolo de acest nivel.

Rezultatele contrazic o lucrare celebră din 2010 a psihologului Daniel Kahneman şi a economistului Angus Deaton, care a raportat că fericirea creşte odată cu venitul, până când relaţia începe să se „aplatizeze” între 60.000 şi 90.000 de dolari pe an.

Acum, Kahneman şi-a reanalizat lucrarea în colaborare cu Matthew Killingsworth, doctorand în psihologie la Universitatea Harvard şi fost manager de produse software.

Noua lor lucrare, pe care o descriu ca fiind o „colaborare contradictorie”, a găsit un platou, dar numai în rândul celor mai nefericiţi 20% dintre oameni şi numai atunci când aceştia încep să câştige peste 100.000 de dolari. Dar chiar şi membrii acestui grup nefericit au devenit mai fericiţi pe măsură ce veniturile lor au crescut până la şase cifre. Abia în acest punct efectul de fericire al banilor mai mulţi încetează să mai funcţioneze.

„Pentru oamenii foarte săraci, este clar că banii ajută foarte mult”, a declarat Killingsworth pentru New Scientist. „Dar dacă ai un venit decent şi încă eşti nefericit, sursa nefericirii tale probabil că nu este ceva ce banii pot rezolva”, a precizat el.
Pentru toţi ceilalţi americani din afara acestui grup, mai mulţi bani înseamnă mai multă fericire, cel puţin într-o anumită măsură, iar pentru cei mai fericiţi 30% din populaţie, rata de creştere a fericirii chiar se accelerează pe măsură ce veniturile depăşesc 100.000 de dolari.

Persoanele intervievate au fost adulţi angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani care locuiau în SUA, cu o vârstă medie de 33 de ani şi un venit mediu pe gospodărie de 85.000 de dolari pe an. Participanţii au fost chestionaţi cu privire la fericirea lor de mai multe ori pe zi cu ajutorul unei aplicaţii dezvoltate de Killingsworth.

Deşi sondajul a inclus participanţi cu venituri de peste 500.000 de dolari, cercetătorii au declarat că este imposibil să afirme cu certitudine că efectul este prezent pentru persoanele care câştigă mai mult de atât.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cistig #fericire #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.