În Germania, ţara discounterilor, ultimul lanţ mare de magazine universale Galeria Karstadt Kaufhof este pe moarte

Ultimul lanţ major de magazine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că intenţionează să închidă încă 52 de magazine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial.

Galeria Karstadt Kaufhof intenţionează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Consiliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câteva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insolvenţei pentru a doua oară în octombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis
40 de magazine, numărul actual situându-se la 129, şi a eliminat aproximativ 4.000 de locuri de muncă. Iniţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări anuale de aproximativ 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Karstadt, galeria a căutat protecţie împotriva creditorilor la sfârşitul lunii octombrie, invocând scumpirea energiei şi cheltuielile slabe de consum. Managementul lanţului a oferit o serie de motive pentru planul privind închiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapacitatea de a veni cu strategii regionale.
Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, arată că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâmpinate de retailerii germani în timpul pandemiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine universale din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a creditorilor de pe 27 martie.
Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Germania are cea mai mare concentraţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cercetare EHI Retail Institute.

„Nu există nicio altă ţară din lume unde discounterii să dispună de o cotă atât de mare de piaţă ca în Germania, de 40%“, a declarat Gerling pentru DW.

Lidl este al treilea cel mai mare retailer alimentar în Germania, cu 3.200 de magazine. Compania are aproximativ 83.000 de angajaţi.

#discount #magazine #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.