În Germania, ţara discounterilor, ultimul lanţ mare de magazine universale Galeria Karstadt Kaufhof este pe moarte

19 Mart. 2023, 06:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mart. 2023, 06:04 // Actual //  bani.md

Ultimul lanţ major de maga­zine universale al Germaniei, Galeria Karstadt Kaufhof, a anunţat că inten­ţionează să închidă încă 52 de maga­zine după închideri de o amploare similară operate cu mai puţin de trei ani în urmă. Sectorul german de retail este în continuare dominat de discounteri, aceştia extinzându-şi de altfel prezenţa la nivel mondial.

Galeria Karstadt Kaufhof inten­ţio­nează să închidă 40% din numărul de magazine care i-au mai rămas. Con­siliul angajaţilor a declarat că anunţul este unul sumbru pentru angajaţi, peste 5.000 de locuri de muncă fiind în pericol, scrie Deutsche Welle.

Planurile sunt anunţate la doar câ­teva luni după ce galeria a depus cerere de protecţie împotriva insol­ven­ţei pentru a doua oară în oc­­tombrie, după ce a procedat la fel în primul lockdown al pandemiei, în aprilie 2020. Atunci, lanţul a închis
40 de ma­ga­zine, numărul actual si­tuân­du-se la 129, şi a eliminat apro­ximativ 4.000 de locuri de muncă. Ini­ţial, lanţul avea 28.000 de angajaţi şi genera vânzări a­nuale de aproxi­ma­tiv 5 miliarde de euro.

Rezultat al unei fuziuni din 2018 între rivalele Kaufhof şi Kar­stadt, ga­leria a căutat protecţie împo­tri­va cre­ditorilor la sfârşitul lunii oc­tom­brie, invocând scumpirea ener­giei şi chel­tu­ielile slabe de consum. Ma­nage­men­tul lanţului a oferit o se­rie de motive pentru planul privind în­chiderile, însă consiliul angajaţilor a dat vina pe acesta pentru incapaci­ta­­tea de a veni cu strategii regionale.
Secretarul general al Federaţiei Germane de Retail, Stefan Genth, ara­tă că situaţia galeriei este un alt semn privitor la dificultăţile întâm­pi­na­te de retailerii germani în timpul pan­demiei. Potrivit acestuia, 41.000 de retaileri s-au închis din 2019. Înainte de pandemie, numărul magazinelor care se închideau pe an se ridica la aproximativ 5.000.

Galeria şi alte magazine univer­sa­le din Germania se confruntă de asemenea cu o concurenţă în creştere din partea serviciilor online de retail şi centrelor de shopping.

Viitorul reţelei urmează să fie decis în cadrul unei reuniuni a cre­ditorilor de pe 27 martie.
Între timp, discounterii continuă să domine piaţa germană de retail. Ger­mania are cea mai mare concen­traţie de magazine de discount din lume, potrivit lui Michael Gerling, managing director al firmei de cer­cetare EHI Retail Institute.

„Nu există nicio altă ţară din lu­me unde discounterii să dispună de o cotă atât de mare de piaţă ca în Ger­mania, de 40%“, a declarat Gerling pentru DW.

Lidl este al treilea cel mai mare retailer alimentar în Germania, cu 3.200 de magazine. Compania are aproximativ 83.000 de angajaţi.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.