Afacerea cu pui crocant a unui fost ministru și a unui director TV înregistrează vânzări de sute de mii de euro

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit de 28 mil. lei românești (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de pierderea netă de 4,7 mil. lei înregistrată în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 728,7 mil. lei românești, echivalentul unei creşteri de 45%.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe cele trei pieţe de activitate, România, Italia şi Republica Moldova, şi-au îmbunătăţit performanţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Astfel, vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% şi ARS (Pizza Hut) cu 25%.

În T3/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 284,2 mil. lei, în creştere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează raportul financiar al companiei.

În perioada analizată, vânzările generate în România au contribuit cu 247,9 milioane lei, Italia cu 33,1 milioane lei în timp ce în Republica Moldova grupul a marcat afaceri de 3,2 milioane lei echivalentul a 646 mii de euro.

Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeaşi dinamică de creştere pe piaţa românească şi moldovenească ca şi în trimestrul precedent, dar am completat-o cu o performanţă îmbunătăţită în Italia, datorită relaxării restricţiilor impuse de autorităţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#franciză #KFC #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Angajații din instituțiile statului care se ocupă de monitorizarea informațională, comunicarea strategică, contracararea dezinformării și organizarea managementului crizelor ar urma să primească un spor salarial de 40% din suma anuală a salariilor de bază, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor și examinat de către secretarii de stat.

Modificarea este inclusă în proiectul de completare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și vizează personalul cu atribuții directe în domenii sensibile pentru securitatea statului din cadrul Centrului Național de Management al Crizelor.

”Misiunea Centrului este de a asigura continuitatea guvernării, coordonarea interinstituțională strategică și furnizarea rapidă a informațiilor integrate pentru decizii la nivel național, acoperind toate cele patru etape ale managementului crizelor: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Activitatea CNMC presupune funcționare permanentă (24/7), reacție rapidă în caz de urgență, coordonare interinstituțională și sprijin decizional pentru Guvernul Republicii Moldova”, se arată în nota informativă la proiect.

Tot pentru aceste domenii, clasele de salarizare pentru funcțiile publice de conducere și execuție vor fi majorate cu 10 clase succesive față de grilele actuale.

Schimbări sunt prevăzute și pentru administrația publică locală. Pentru funcția de primar din localitățile de nivelul întâi se stabilește acordarea unui spor lunar de până la 50% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților manageriale. Viceprimarii, secretarii consiliilor locale și funcționarii publici din primării vor putea, la rândul lor, beneficia de sporuri de până la 50%, însă doar în limita veniturilor proprii ale bugetului local și în baza unui regulament aprobat de consiliul local.

Un alt element important al proiectului este majorarea plății compensatorii de la 5 500 la 6 300 de lei, în concordanță cu salariul minim pe țară propus pentru anul 2026. Astfel, angajații bugetari al căror salariu calculat este sub acest nivel vor primi în continuare diferența sub formă de plată compensatorie.

Ministerul Finanțelor estimează un impact bugetar de circa 293,4 milioane de lei anual pentru aplicarea noilor prevederi, sumă prevăzută deja în proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026.

Autorii proiectului propun ca noile prevederi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

#sporuri salariale #Ministerul Finanțelor #Primar #dezinformare