Afacerea cu pui crocant a unui fost ministru și a unui director TV înregistrează vânzări de sute de mii de euro

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit de 28 mil. lei românești (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de pierderea netă de 4,7 mil. lei înregistrată în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 728,7 mil. lei românești, echivalentul unei creşteri de 45%.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe cele trei pieţe de activitate, România, Italia şi Republica Moldova, şi-au îmbunătăţit performanţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Astfel, vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% şi ARS (Pizza Hut) cu 25%.

În T3/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 284,2 mil. lei, în creştere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează raportul financiar al companiei.

În perioada analizată, vânzările generate în România au contribuit cu 247,9 milioane lei, Italia cu 33,1 milioane lei în timp ce în Republica Moldova grupul a marcat afaceri de 3,2 milioane lei echivalentul a 646 mii de euro.

Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeaşi dinamică de creştere pe piaţa românească şi moldovenească ca şi în trimestrul precedent, dar am completat-o cu o performanţă îmbunătăţită în Italia, datorită relaxării restricţiilor impuse de autorităţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#franciză #KFC #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.