Afacerea cu pui crocant a unui fost ministru și a unui director TV înregistrează vânzări de sute de mii de euro

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, a raportat în primele nouă luni ale anului un profit de 28 mil. lei românești (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de pierderea netă de 4,7 mil. lei înregistrată în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 728,7 mil. lei românești, echivalentul unei creşteri de 45%.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, în primele nouă luni ale anului 2021, toate mărcile de pe cele trei pieţe de activitate, România, Italia şi Republica Moldova, şi-au îmbunătăţit performanţa faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020. Astfel, vânzările CFF (Taco Bell) au crescut cu 75%, USFN Moldova (KFC Moldova) cu 54%, USFN România (KFC România) cu 48%, USFN Italia (KFC Italia) cu 36% şi ARS (Pizza Hut) cu 25%.

În T3/2020, vânzările consolidate ale grupului s-au ridicat la 284,2 mil. lei, în creştere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, notează raportul financiar al companiei.

În perioada analizată, vânzările generate în România au contribuit cu 247,9 milioane lei, Italia cu 33,1 milioane lei în timp ce în Republica Moldova grupul a marcat afaceri de 3,2 milioane lei echivalentul a 646 mii de euro.

Trimestrul trei a fost unul excelent pentru Sphera Franchise Group. Am continuat aceeaşi dinamică de creştere pe piaţa românească şi moldovenească ca şi în trimestrul precedent, dar am completat-o cu o performanţă îmbunătăţită în Italia, datorită relaxării restricţiilor impuse de autorităţi”, spune Călin Ionescu, Directorul General al Sphera.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#franciză #KFC #vanzari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.