Creşterea cererii globale de petrol în 2025 va fi sub previziunile anterioare, în urma activităţii economice slabe din China şi America de Nord, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA), transmite Reuters.
Anul viitor, cererea globală de petrol ar urma să crească cu 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), la 104,3 milioane, cu aproximativ 300.000 bpd sub precedentele previziuni. Cererea se va situa anul acesta la aproximativ 103,1 milioane bpd, mai puţin cu 20.000 bpd faţă de estimarea anterioară, a precizat EIA.
Reducerea perspectivelor din 2024 reflectă scăderea importurilor şi a activităţii rafinăriilor din China, principalul cumpărător de ţiţei de pe pieţele internaţionale, iar cele de anul viitor vin pe fondul temerilor privind producţia industrială slabă din SUA şi Canada, se arată în raport.
IEa se aşteaptă ca cererea de petrol în SUA să crească anul viitor la 20,5 milioane (bpd), în scădere faţă de prognoza precedentă, de 20,6 milioane bpd. Pentru acest an a fost menţinută estimarea la 20,3 milioane bpd.
Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă ca anul viitor producţia de petrol a SUA să fie în medie de 13,54 milioane bpd, un declin de aproximativ 1% faţă de precedenta prognoză, de 13,67 milioane bpd.
De asemenea, EIA a înrăutăţit estimarea privind preţurile petrolului, estimând acum o cotaţie a barilului de petrol ‘light sweet crude’ la un nivel mediu de 76,91 dolari în 2024, un declin de 2,4% comparativ cu previziunea anterioară, iar cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urma să se situeze la nivel mediu de 80,89 dolari anul acesta, o scădere de 2,3% faţă de precedenta prognoză.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Agenția Internațională a Energiei trage semnalul de alarmă: cererea globală de petrol va scădea semnificativ în 2025
Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.
Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților
Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni
Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor
-
1Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține
-
2Secretele pieței de produse fitosanitare: cine face jocul?
-
3Bank of China începe să blocheze transferurile în yuani din țările „prietenoase” Rusiei
-
4Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria
-
5Americanii pun umărul la sfârșitul monopolului de la Cuciurgan: Finanțează un studiu a noii interconexiuni cu România