Creşterea cererii globale de petrol în 2025 va fi sub previziunile anterioare, în urma activităţii economice slabe din China şi America de Nord, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA), transmite Reuters.
Anul viitor, cererea globală de petrol ar urma să crească cu 1,2 milioane de barili pe zi (bpd), la 104,3 milioane, cu aproximativ 300.000 bpd sub precedentele previziuni. Cererea se va situa anul acesta la aproximativ 103,1 milioane bpd, mai puţin cu 20.000 bpd faţă de estimarea anterioară, a precizat EIA.
Reducerea perspectivelor din 2024 reflectă scăderea importurilor şi a activităţii rafinăriilor din China, principalul cumpărător de ţiţei de pe pieţele internaţionale, iar cele de anul viitor vin pe fondul temerilor privind producţia industrială slabă din SUA şi Canada, se arată în raport.
IEa se aşteaptă ca cererea de petrol în SUA să crească anul viitor la 20,5 milioane (bpd), în scădere faţă de prognoza precedentă, de 20,6 milioane bpd. Pentru acest an a fost menţinută estimarea la 20,3 milioane bpd.
Organizaţia cu sediul la Paris se aşteaptă ca anul viitor producţia de petrol a SUA să fie în medie de 13,54 milioane bpd, un declin de aproximativ 1% faţă de precedenta prognoză, de 13,67 milioane bpd.
De asemenea, EIA a înrăutăţit estimarea privind preţurile petrolului, estimând acum o cotaţie a barilului de petrol ‘light sweet crude’ la un nivel mediu de 76,91 dolari în 2024, un declin de 2,4% comparativ cu previziunea anterioară, iar cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urma să se situeze la nivel mediu de 80,89 dolari anul acesta, o scădere de 2,3% faţă de precedenta prognoză.
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Agenția Internațională a Energiei trage semnalul de alarmă: cererea globală de petrol va scădea semnificativ în 2025


Cetățenii ruși continuă să transfere sume masive din conturile deschise în băncile străine către sistemul bancar intern. Potrivit unei estimări preliminare a Băncii Centrale a Rusiei, doar în luna august au fost aduse în țară fonduri nete de 58,5 miliarde de ruble, echivalentul a aproape 650 de milioane de dolari – nivel apropiat de recordul din martie (58,9 miliarde ruble).
În ultimele șase luni, rușii au repatriat în total circa 188 miliarde de ruble, adică peste 2 miliarde de dolari, marcând cel mai mare flux pozitiv din 2018, de când aceste date sunt publicate oficial. În această perioadă, singura lună cu ieșiri nete a fost aprilie, când s-au transferat în străinătate aproximativ 6,4 miliarde ruble.
La 1 septembrie, economiile rușilor păstrate în băncile-neresidente se ridicau la 6,14 trilioane de ruble, dar Banca Centrală admite că nu cunoaște exact ce se întâmplă cu banii retrași – o parte ar fi fost folosiți pentru importuri sau cheltuieli curente ale cetățenilor relocați.
Fenomenul marchează o schimbare semnificativă: până în 2025, rușii transferau de regulă mai mulți bani în afara țării decât aduceau înapoi. Analiștii pun inversarea tendinței pe seama întăririi rublei, diferențelor mari de dobânzi și a speranțelor legate de sfârșitul războiului, alimentate de discuțiile dintre Vladimir Putin și Donald Trump din februarie.
Totodată, banii rușilor devin tot mai „nepoftiți” în băncile occidentale: numeroase conturi sunt blocate sau închise, în timp ce unele state, precum Kazahstan, au înăsprit regulile pentru deschiderea conturilor de către străini. Mulți ruși – inclusiv cei bogați – apelează la canale alternative, precum criptomonedele, utilizate tot mai frecvent pentru plăți internaționale, inclusiv în tranzacții imobiliare în UE.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți
-
2Scandal la sediul TUX din Chișinău! Moldovenii țepuiți au venit să-și ceară banii
-
3Băncile europene au stricat jocul: Transnistria riscă să rămână din nou fără gaz
-
4Exporturile de cereale, în pericol: fermierii pierd 200–400 lei/tonă după decizia CFM
-
5Gata cu exportul de materie primă! Rapița moldovenească se vinde acum la preț de aur












