Agenția românească de marketing Kooperativa 2.0 vine în Republica Moldova

Agenția românească Kooperativa 2.0 intră oficial pe piața din Republica Moldova, preluând o parte din acțiunile companiei locale Just Digital. Parteneriatul aduce și un proces de rebranding, transformând Just Digital, fondată în 2016, în Kooperativa 2.0 Moldova.

Fondată în 2012 de Cristian China-Birta și Vlad Dulea, Kooperativa 2.0 a devenit un jucător important în marketingul românesc, cu aproape 40 de angajați și servicii complete de promovare. Noua direcție strategică a fost anunțată la două săptămâni după numirea lui Robert-Nicolae Feraru ca CEO.

„Lucrurile s-au întâmplat mult mai repede decât ne așteptam atunci când i-am cunoscut pe Mircea Țîra și echipa sa de la Just Digital, care de astăzi se transformă în Kooperativa 2.0 Moldova. Prin intermediul acestui parteneriat integrarea noastră în industria din Republica Moldova a devenit mai facilă și suntem convinși că acest mix româno-moldovenesc va consolida legăturile creative dintre cele două țări”, declară Robert-Nicolae Feraru, CEO & Managing Partner Kooperativa 2.0.

Fondată în urmă cu opt ani, Just Digital s-a poziționat rapid ca o agenție inovativă în industria marketingului și comunicării, fiind un pionier în integrarea sustenabilității și a componentelor digitale avansate în strategiile MarCom din Republica Moldova.

„Noua direcție de business ce vine la pachet cu amprenta Kooperativa 2.0 a luat naștere din dorința de a evolua la nivel internațional și de a aduce plusvaloare pieței locale de marketing și comunicare. Pentru noi acest parteneriat reprezintă oportunitatea de a beneficia de o imagine puternică și de expertiza acumulată de acest brand pe piața românească. Kooperativa 2.0 aduce un know-how consolidat în digitalizare, comunicare strategică și cross-marketing, fiind o sursă de inspirație pentru piața noastră locală.”, susține Mircea Țîra, fondator Just Digital și CEO Kooperativa 2.0 Moldova.

Obiectivele noii entități vizează atingerea unei cote de 20% din piața media locală până în 2030, crearea unui impact regional și extinderea portofoliului de clienți internaționali.

#agenți #publicitate #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.